Majoritatea clădirilor din centrul istoric al Sibiului sunt în stare avansată de degradare

1 149

img 5586Clădirile din centrul istoric al Sibiului reprezintă aproximativ 15 la sută din imobilele din oraş, multe sunt monumente istorice, dar extrem de puţine sunt reabilitate în întregime şi doar la câteva au fost refăcute faţadele şi acoperişurile, în general starea lor de degradare fiind avansată.

Întreg centrul istoric al municipiului Sibiu face parte din Lista monumentelor istorice aprobată de către Ministerul Culturii. În plus, multe dintre imobilele din această zonă, luate în parte, au fost declarate monumente de interes naţional sau local, existând, la începutul anului, 207 astfel de clădiri, dintre care 96 sunt monumente de Listă A.

„Asta înseamnă că are anumite caracteristici naturale sau construite de către om atât de valoroase, încât trebuie conservate şi protejate. Aceste clădiri formează un ansamblu care reflectă modul de viaţă şi ocupaţiile cetăţenilor oraşului, modul de evoluţie a acestuia într-o anumită perioadă de timp, fiind un adevărat martor al secolelor care au trecut. Şi ar trebui să fie un martor şi al celor care urmează”, scriau, la sfârşitul anului 2010, într-o campanie de conştientizare a valorii patrimoniului din Sibiu, specialiştii Fundaţiei Transilvane pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie şi Revitalizare a Patrimoniului Cultural „Heritas”.

În municipiul Sibiu, nimeni nu are o statistică exactă a tuturor clădirilor din centrul istoric al oraşului şi, cu atât mai puţin, o statistică a imobilelor reabilitate.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii Sibiu, ele reprezintă aproximativ 15 la sută din imobilele din municipiu.

Cert este că, potrivit reprezentanţilor Primăriei Sibiu, majoritatea clădirilor sunt în proprietate privată şi doar câteva aparţin unor culte, cele mai multe fiind ale Bisericii Evanghelice şi ale Bisericii Ortodoxe.

„Înainte de 1990 toate casele erau de stat. Oamenii stăteau acolo cu chirie, deşi în multe cazuri erau, de fapt, casele lor. Parte dintre ele s-au dat înapoi la proprietari. Nenorocirea este că, deoarece mulţi dintre proprietari nu mai trăiau, au dat casele la cei care stăteau în apartamente. Într-o casă nu există un proprietar, ci există patru – şase – zece proprietari. Aceşti proprietari sunt persoane vârstnice de regulă, pensionari care nu au bani”, a declarat Romeo Grigorescu din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Sibiu.

Când vine vorba despre starea acestor clădiri, părerile specialiştilor sunt unanime într-o anumită privinţă: pentru a se cunoaşte cu adevărat starea lor de degradare, mai ales cea de profunzime, ar trebui făcute expertize complicate la fiecare imobil – ceea ce nu s-a făcut niciodată -, ar fi extrem de costisitor şi nimeni nu are bani să plătească.

Când este vorba, însă, de ceea ce se poate vedea efectiv cu ochiul liber, de aspectul exterior al centrului istoric, din nou părerile sunt unanime: aspectul general este deplorabil, iar starea de degradare este avansată.

„Imobilele au un aspect deplorabil, pentru faptul că tencuiala este căzută, sunt coşcovite, nu mai sunt văruite cum trebuie, tâmplăria nu se mai închide şi e vai de capul ei, iar oamenii nu au bani să le facă. Dacă Ministerul Culturii spune că o clădire este monument, dar lasă toată sarcina financiară pe spatele proprietarului, nu o să ajugem nici în două sute de ani să fie bine. Singurele clădiri la care s-a intervenit au fost cele de pe traseele principale: Piaţa Mare, Bălcescu, Piaţa Mică. La celelalte nu s-a intervenit deloc. Ele există aşa de sute de ani. În ce stare pot fi!? Eu, ca specialist, ca să mă pronunţ, ar trebui să mă duc în fiecare casă. Dacă vorbim de faţade, în afară de cele refăcute, celelalte în proporţie de 40 – 50 la sută sunt degradate”, a spus Romeo Grigorescu.

Opinia specialiştilor din cadrul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu este şi mai tranşantă. Aceştia susţin că „starea de degradare a tuturor clădirilor din centrul istoric este avansată”.

Răzvan Pop, preşedintele Asociaţiei pentru înfrumuseţarea oraşului, a spus că, totuşi, Sibiul „este unul dintre cazurile fericite”.

„Situaţia clădirilor din Sibiul istoric este una problematică, dar, în acelaşi timp, mult mai fericită decât în alte medii urbane româneşti. Renovările făcute cu ocazia anului 2007 au însemnat recondiţionarea faţadelor şi a unor elemente de maximă urgenţă, dar starea clădirilor a fost doar puţin ameliorată. Este ca şi când un om are o boală gravă, dar s-a tuns, machiat, frezat”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Răzvan Pop.

Înainte ca Sibiul să devină Capitală Culturală Europeană în 2007, Ministerul Culturii a alocat bani pentru reabilitarea faţadelor şi a acoperişurilor la peste 30 de imobile din zona centrală. Lucrările au fost făcute cu materiale tradiţionale, în vechile culori ale clădirilor şi s-au schimbat sau recondiţionat acoperişurile.

Specialiştii de la Direcţia de Cultură din Sibiu numesc asta „spoială”, iar cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii atrag atenţia că, dacă nu se alocă bani pentru întreţinerea faţadelor, acestea se vor degrada curând. sursa: Mediafax

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.