Ministrul transporturilor Alexandru Nazare a spus într-un interviu pentru ZF că miza pentru realizarea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti este revizuirea studiului de fezabilitate şi accesarea de bani europeni pentru acesta în exerciţiul 2014-2020. Primul pas a fost făcut ieri, când CNADNR a anunţat că a lansat licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti.

Tot ieri, CNADNR a lansat licitaţiile şi pentru aproape 100 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean, care vor costa circa 870 de milioane de euro. Astfel, CNADNR a scos la licitaţie tronsonul Dumbrava-Ilia (care face parte din Autostrada Lugoj-Deva), lotul 2, cu o lungime de 28,6 kilometri, valoarea estimată a contractului fiind de 1,081 miliarde de lei, dar şi tronsonul Dumbrava-Ilia, lotul 3, cu o lungime de 21,1 kilometri, valoarea estimată fiind de 1,008 miliarde de lei. La licitaţie a fost scos şi lotul al patrulea al sectorului Dumbrava-Ilia, cu o lungime de 22,1 kilometri, valoarea estimată a contractului fiind de 1,048 miliarde de lei.

CNADNR a lansat licitaţia şi pentru lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri şi cu o valoare de 611,9 milioane de lei. Acest ultim tronson a mai fost atribuit anul trecut consorţiului italian Tirrena Scavi-Societa per Condotte d’Acqua-Cossi Construzioni, dar rezultatul licitaţiei a fost contestat de consorţiul condus de firma românească Tehnologica Radion, controlată de Theodor Berna.

Reporter: Care sunt planurile pentru Nădlac-Piteşti?

Alexandru Nazare: Avem Coridorul IV, avem anumite loturi de autostrăzi care au fost pornite. Între Nădlac şi Sibiu, am avut o discuţie cu Comisia Europeană foarte detaliată şi aprinsă în privinţa asigurării finanţării pentru întreaga secţiune Nădlac-Sibiu. Pe secţiunea Dumbravă-Deva, e cea mai complicată din punct de vedere tehnic şi nu avea asigurată întreaga finanţare. Ca să obţinem finanţarea, a trebuit să facem anul trecut o realocare şi să luăm banii practic din loturi care nu erau contractate deja sau loturi care nu funcţionau deja. Noi am făcut deja o prioritizare la nivel POS-T. Cu acordul Comisiei, am mutat banii pentru această secţiune (Dumbravă-Deva) de 72 km în trei loturi. Licitaţia pentru Dumbravă-Deva o să pornească în câteva zile (CNADNR a anunţat deja ieri că a lansat licitaţiile – n.red.). Săptămâna viitoare o să fie publicată. Tocmai pentru a reuşi să avem o coerenţă în modul în care lucrăm pe întreg sectorul Nădlac-Sibiu. Şi în acelaşi timp, în maxim 10 zile 2 săptămâni, să putem lansa şi Timişoara-Lugoj, lotul 2 (CNADNR a anunţat ieri că a lansat licitaţia şi pentru acest tronson – n.red.)). Şi acolo trebuie să se lucreze în acelaşi ritm ca să avem o coerenţă.

R: Să înţelegem că traseul Bucureşti-Braşov va fi îngheţat în perioada următoare?

A.N: Începusem din vest. Urmează Sibiu-Piteşti. Termenul pentru Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu şi Lugoj-Dumbravă, termenul de finalizare e aprilie 2013. Sibiu-Piteşti e un proiect complex, suntem foarte atenţi cum îl pregătim. Am lansat reactualizarea studiului de fezabilitate (CNADNR a anunţat ieri că a lansat licitaţia – n.red.) şi o să acord o maximă atenţie modului în care se face pentru că peste 9-10 luni când va fi gata, vreau să avem o imagine cât mai clară asupra modului în care se va implementa. E un tronson foarte dificil, cu o valoare mare, poate fi inclus în bugetarea 2014-2020 în POS-T, e eligibil fiind pe coridorul IV. Undeva în primăvara anului viitor spre vară, având studiul de fezabilitate gata, până în vara lui 2013 discuţiile pe partea financiară vor fi deja cristalizate. Următorul an e de foc în privinţa deciderii alocării financiare, dacă noi suntem pregătiţi cu studiul de fezabilitate şi avem tot ce ne trebuie pentru lansarea procedurii de achiziţii publice, dacă şi CE şi directoratul de politici regionale agreează ideea de a lansa anumite proceduri de licitaţii înainte de 2014, ar însemna că putem. Mi-aş dori să lansăm procedura de licitaţie anul viitor, astfel încât în 2014 să avem deja contractul semnat şi să putem începe lucrul. Nu ne mai permitem să ratăm startul în viitoarea perspectivă financiară, trebuie să fim pregătiţi cu toate proiectele pe care le avem, să avem studiul de fezabilitate gata, să fie anul viitor lansate procedurile şi în 2014 doar să începem lucrul. Să nu mai avem surprize ca acum, să învăţăm din greşelile care s-au făcut în trecut.

R: Autostrada Sibiu-Piteşti ar trebui să fie gata în trei ani. Este posibil tehnic vorbind, să fie gata în trei ani?

A.N: Credea cineva anul trecut sau în momentul în care am început procedurile de contractare pentru autostrăzi că vom avea loturi de autostradă deschise în avans? Nu cred. Şi totuşi astăzi, dacă mergeţi pe teren o să vedeţi că sunt autostrăzi în stadii suficient de avansate ca deschiderile de trafic să se facă mai devreme. E foarte important modul în care sunt gestionate aceste proiecte şi Sibiu-Piteşti, când avem studiul de fezabilitate definitivat şi când ştim foarte clar cum o să arate viitorul proiect, o să putem spune cu precizie care e durata de implementare a proiectului. Acest lucru depinde de foarte mulţi factori: eu am insistat de foarte multe ori, perioada de implementare e critică. Şi Consiliul investitorilor Străini a subliniat că reuşim în ultima vreme să limităm per lungi de timp pt contractare: sunt ft importante, ca exec să înceapă.

R: Veţi scoate autostrada Sibiu-Piteşti la licitaţie în loturi?

A.N: O să fie în loturi. E un proiect mare. Fiecare tronson a fost împărţit în loturi, avem noduri rutiere pentru fiecare tronson şi am fost pregătiţi din două puncte de vedere: o dată să evităm poziţia în care o companie câştigă o secţiune prea mare, dat fiind că au fost probleme financiare cu multe companii în trecut. Şi sunte, într-o criză economică europeană şi trebuie să fim foarte atenţi şi la acest fapt, ca din cauze obiective financiare, o companie să nu-şi poată duce la bun sfârşit obiectivele. Deci sunt legate şi prin noduri astel încât să putem asigura traficul în cazul în care un lot nu funcţionează.

R: Câţi kilometri de autostradă sunt gata anul acesta?

A.N: Aţi văzut ce ne-am asumat prin programul de guvernare, ne-am asumat un număr de kilometri şi cu el rămânem (200 de kilometri – n.red.). Mai mult decât atât, chiar am insistat pe anumite loturi al căror termen de finalizare e aprilie 2013, dar tehnic este posibil ca deschiderea să aibă loc în acest an, să se întâmple în acest an. Cel puţin Orăştie-Sibiu, lotul 4, e dificil pentru că avem primul tunel pe autostradă din România, lotul 3 e de asemenea dificil pentru că trebuie să construim un viaduct, o lucrare de artă deosebită, care se va lega cu tunelul din lotul 4, şi acolo presunpune din punct de vedere tehnic un timp mai lung, dar pe toate celelalte loturi unde am fost, acolo unde am fost, spre exemplu, Arad-Nădlac sau Timişoara-Lugoj lot 1, unde e posibil tehnic, de ce nu, vrem să arătăm că putem să deschidem autostrăzile pentru trafic mai repede.

R: În ce stadiu mai este proiectul Comarnic-Braşov? Cum intenţionaţi să găsiţi un investitor privat?

A.N: Dacă vorbim de concesiuni sau PPP-uri… Am spus-o de mai multe ori: vorbim şi de capacitatea administrativă de a gestiona astfel de proiecte. Mai ales în fază de pregătire. Am încercat în primă instanţă să pun la aceeaşi masă diverse resurse: am vorbit cu unitatea BEi care gestionează proiectele în concesiune sau PPP. Am avut discuţii cu ei tocmai pentru a face evaluarea portofoliului de proiecte în concesiune sau PPP. Aceleaşi discuţii le-am avut şi la Londra, când m-am intâlnit cu reprezentanţii experţi din Treasury, inclusiv cu ministrul. În minister avem un comitet în care toate companiile sunt reprezentate şi are ca temă construirea acestui portofoliu de proiecte. Spun că e un portofoliu de proiecte pentru că România trebuie să se prezinte cu un portofoliu de proiecte pentru a-şi maximiza şansele în proiecte de concesiune sau PPP. Aici suntem într-o competiţie europeană, nu suntem singurii care vrem să facem aşa ceva, resursele pe piaţă sunt relativ limitate, încrederea investitorilor la fel. Şi putem să ne maximizăm şansele pregătind proiectele foarte bine, având nişte studii de fezabilitate revizuite pentru a oferi o imagine foarte clară celui care vine să investească banii şi în acelaşi timp făcând un lobby puternic în capitalele europene cheie pentru genul acesta de proiecte. Sunt şi experienţe europene nefericite şi trebuie luate în calcul.

 

Comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.