autostrada 1

La finele săptămânii trecute, emisiunea După 20 de ani de la ProTV l-a avut ca invitat pe Ministrul Dan Șova, tema principală fiind construcția de autostrăzi din România. Dialogul a început abrupt cu subiectul fierbinte al zilei, autostrada peste Carpați.

În ciuda eforturilor moderatorului Cristian Leonte de a face comparația corectă între cele două rute alternative complete, respectiv între Sibiu – Pitești și Sibiu – Brașov – Ploiești, pe parcursul întregii emisiuni domnul Dan Șova s-a limitat la a compara autostrada Sibiu – Pitești doar cu autostrada Sibiu – Brașov, ignorând costurile de realizare a tronsonului Brașov – Ploiești, conform capital.ro.

Însă chiar și așa, Ministrul a lăsat impresia ca a renunțat la ideea relocării autostrăzii A1 Sibiu – Pitești pe ruta Sibiu – Brașov. Ceea ce ar fi fost de înțeles în condițiile în care atât mediul economic, în frunte cu exportatorul numărul unu al României, Dacia, cât și presa, autoritățile locale și comunitățile online au criticat aspru această idee. Numai că analizând în detaliu întregul interviu și mai ales contradicțiile dintre afirmațiile domnului Dan Șova și documentele oficiale ale CNADNR, constatăm că de fapt nu e vorba de nici o renunțare la acest plan, ci doar de o schimbare a strategiei de a-l pune în practică. DPIIS și CNADNR sunt în continuare neclintite în ideea de a realiza cu prioritate autostrada Sibiu – Brașov. Doar că acum nu se mai opun fățiș construcției A1 Sibiu – Pitești și nici nu mai negociază cu Uniunea Eruopeană relocarea ei. În schimb, sub masca bunelor intenții și a procedurilor europene, o vor bloca pe termen nedefinit.

Finanțarea

Până la acest interviu domnul Dan Șova se declara împotriva construcției autostrăzii Sibiu – Pitești, argumentul principal fiind costul exagerat de mare al acesteia, estimat la 3,2 miliarde EUR. Despre acest cost am arătat într-un articol anterior că este total nefondat și că autostrada nu poate costa mai mult de 1,4 miliarde EUR.

Surprinzător însă, de această dată domnul Dan Șova nu a mai vorbit deloc dspre costuri. Din contră, a dat asigurări că autostrăzile Sibiu – Pitești și Sibiu – Brașov se vor construi în paralel. Ba chiar a întărit această idee cu precizarea că ambele proiecte vor beneficia de finanțări europene nerambursabile și că nu vor concura pe aceeași resursă financiară, pentru că va fi vorba de fonduri distincte. Respectiv că autostrada Sibiu – Pitești va fi finanțată prin Fondul de Coeziue, în vreme ce autostrada Sibiu – Brașov va fi finanțată prin Fondul de Dezvoltare Regională.

Un plan care ar fi extraordinar, dacă n-ar fi complet nefondat. Ambele fonduri europene, Fondul de Coeziune (FC) și Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR), alimentează Programul Operațional Sectorial Transporturi (POS-T). Prin acest program al Uniunii Europene se desfășoară finanțarea tuturor proiectelor care țin de infrastructura rutieră națională și care beneficiază de finanțare nerambursabilă din partea UE.

Însă în cadrul POS-T dimensiunea alocării financiare, regulile și procentele de finanțare diferă semnificativ între cele două fonduri europene. Astfel Fondul de Coeziune în domeniul rutier este destinat exclusiv finalizării autostrăzilor care sunt incluse în Proiectul Prioritar 7 al rețelei TEN-T principale, adică autostrăzilor A0 (Centura București Nord), A1 și A6. Pentru aceste autostrăzi finanțarea nerambursabilă prin Fondul de Coeziune este de 85%, dimensiunea alocării în perioada 2014 – 2020 fiind de 3 miliarde EUR, inclusiv confinanțarea din partea României.

În schimb Fondul de Dezvoltare Regională, destinat restului infrastructurii naționale care nu este parte din Proiectul Prioritar 7, are în domeniul rutier o alocare pentru 2014 – 2020 de patru ori mai redusă decât Fondul de Coeziune, respectiv de numai 750 milioane EUR, inclusiv confinanțarea din partea României. Scopul acestui fond este în principal finanțarea reabilitării drumurilor naționale și a construcției de centuri ocolitoare pe drumurile naționale, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de doar 75%.

În condițiile în care autostrada Sibiu – Brașov ar costa circa 960 milioane EUR, dacă finanțarea ei s-ar face din Fondul de Dezvoltare Regională, pe lângă faptul că oricum chiar și alocarea întregului fond ar fi insuficientă, într-o astfel de ipoteză ar însemna că între 2014 și 2020 să nu s-ar mai reabilita nici un drum național și nu s-ar mai construi nici o centură ocolitoare. O asemenea decizie ar genera dispute politice și proteste publice chiar mai mari decât cele generate de blocarea construcției autostrăzii Sibiu – Pitești. Așadar finanțarea autostrăzii Sibiu – Brașov prin Fondul de Dezvoltare Regională este practic exclusă. Singurele surse de finanțare posibile sunt concesiunea și bugetul de stat, fie prin alocare directă, fie prin angajarea de împrumuturi.

Oare să nu cunoască domnul Ministru Dan Șova toate aceste detalii?

Studiul de fezabilitate

Întrebat despre pașii de urmat în realizarea autostrăzii Sibiu – Pitești, domnul Dan Șova a răspuns: „Trebuie făcut studiul de fezabilitate. Pentru că vreau să vă spun că despre această autostradă toată lumea a vorbit, dar nimeni nu a făcut nimic. Nu există studiu de fezabilitate, noi trebuie să-l facem […] Conform procedurilor europene, realizarea studiului de fezabilitate durează între 18 și 24 de luni”.

Însă pe site-ul oficial al CNADNR, în secțiunea Achiziții Publice – Proceduri în derulare, găsim în 2010 licitația pentru revizuirea Studiului de Fazabilitate Autostrada Sibiu – Pitești. Conform documentelor publice anexate, licitația a fost lansată în 31 martie 2010 și a fost anulată în 2 noiembrie 2010, dată la care CNADNR era în subordinea Ministrului Dan Șova. Valoarea licitației a fost de 14,8 milioane EUR, iar conform caietului de sarcini termenul de finalizare a actualizării studiului de fezabilitate era de 10 luni. Nu de 18 și nici de 24 de luni. În Caietul de Sarcini al respectivei licitației, în paragraful „3.1 Ipoteze privind derularea proiectului”, se precizează: „Studiul de fezabilitate pentru proiectul de autostradă Sibiu – Pitești a fost finalizat în anul 2008, relativ recent și va fi pus la dispoziția Prestatorului.

S-a impus revizuirea/actualizarea acestui studiu de fezabilitate deoarece studiul existent este întocmit pentru un proiect care să înceapă la intersecția cu drumul expres Sibiu – Făgăraș, în prezent fiind decisă prelungirea cu cca 5 km a traseului autostrăzii Sibiu – Pitești, cu sectorul drumului expres până la intersecția cu varianta de ocolire a municipiului Sibiu la standard de autostradă. Astfel, proiectul este în prezent împărțit pe 7 sectoare, la cele 6 sectoare din studiul de fezabilitate inițial adăugându-se sectorul “Sibiu bypass – intersecție drum expres Sibiu – Făgăraș”, în lungime de cca 5 km.” Contradicția dintre afirmațiile Ministrului Dan Șova și documentele oficiale ale CNADNR este atât de flagrantă, încât orice comentariu este de prisos.

Ciudat însă, atunci când în continuarea interviului a venit vorba despre studiul de fezabilitate al autostrăzii Sibiu – Brașov, în opinia aceluiași domn Dan Șova toate procedurile sunt dintr-odată neașteptat de simple și de rapide: „Studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu – Brașov trebuie doar actualizat, pentru că studiul existent a fost pentru un drum expres […] Se poate face repede, în circa șase luni”. Numai că studiul pentru un drum expres nu poate fi „actualizat” în studiu pentru autostradă. Parametrii unui drum expres sunt inferiori unei autostrăzi în termeni de rampe, raze de curbură, viteză de proiectare, lățimea platformei drumului, numărul și lățimea benzilor, dotare, signalistică și așa mai departe.

Ceea ce înseamnă că autostrada necesită un aliniament diferit față de drumul expres și un volum de lucrări mult mai amplu pe întreaga lungime și pe o suprafață de teren semnificativ mai mare. Adică tocmai în cazul autostrăzii Sibiu – Brașov este nevoie de un studiu de fezabilitate complet nou, întrucât studiul de fezabilitate vechi, realizat pentru un profil de drum expres, este complet inutil. Iar dacă este ca de dragul anecdoticii să intrăm în logica aplicată de domnul Dan Șova Studiului de Fezabilitate al autostrăzii Sibiu – Brașov din 2008, despre care ne-a spus că „nu există”, atunci Studiul de Fezabilitate al Drumului Expres Sibiu – Brașov „nu există” nici atât, pentru că este cu doi an mai vechi, din 2006.

Oare să fie domnul Ministru Dan Șova întratât de dezinformat?

Timpul de execuție

Referindu-se la timpii de execuție ai celor două autostrăzi, domnul Dan Șova a precizat că autostrada Sibiu – Pitești necesită între 3 ani și jumătate și 4 ani de construcție efectivă, în vreme ce autostrada Sibiu – Brașov ar putea fi gata în doar doi ani. În realitate, dat fiind că cea mai mare parte atât a autostrăzii Sibiu – Pitești, cât și a autostrăzii Sibiu – Brașov, ar fi prin același tip de relief ca și autostrada Sibiu – Nădlac, implicit și timpii de execuție ar fi similari, între un an și jumătate și doi ani și jumătate în funcție de tronson.

Doar cei 25 km de traseu montan dintre Boița și Racovița, cu cele 5 tunele și cele 40 de poduri și viaducte ar necesita un timp de execuție mai mare, de până la trei ani. Din nou, tot de dragul anecdoticii, merită remarcată aici contradicția dintre Ministrul Dan Șova și Ministrul Dan Șova. Pentru că la începutul lui 2013 același domnia sa ne asigura că cei 58 km ai mult mai dificilei autostrăzi montane Comarnic – Brașov se vor construi indiscutabil până în 2016, adică, eliminând procedurile de desemnare a constructorului, în numai 2 ani de execuție efectivă. Și asta chiar de-ar fi să se mute domnia sa cu cortul lângă șantierul autostrăzii.

„O să vedeți că va fi gata, eu sunt ambițios” ne spunea atunci. Însă ambiția domnului Ministru nu se aplică și în sprijinul priorităților europene și a finațărilor nerambursabile atât de necesare României, ci doar în cazul concesiunilor și a finanțărilor de la bugetul de stat. Iar ambiția sa este atât de mare încât, în urma protestelor față de blocarea proiectului autostrăzii Sibiu – Pitești, a pus la cale o întreagă diversiune, menită să liniștească protestele, dar în același timp să permită atingerea obiectivului de construi cu prioritate autostrada Sibiu – Brașov.

Pentru că dacă punem cap la cap declarațiile din interviul de duminică, domnul Dan Șova ne-a spus de fapt că autostrada Sibiu – Brașov va fi gata în 2016, în vreme ce Sibiu – Pitești ar putea fi gata abia în 2020 sau chiar mai târziu, domnia sa numind asta „constucția în paralel a celor două autostrăzi”. Cu alte cuvinte, domnul Ministru Dan Șova aplică strategia „zicem ca ei și facem ca noi”.

Prin toate aceste dezinformări flagrante se pregătește terenul pentru ca CNADNR să tragă de timp și să amâne sine die procedurile care țin de construcția autostrăzii Sibiu – Pitești. Sau cel puțin până la proxima schimbare a Ministrului, a Guvernului sau măcar a Directorului CNADNR, oricând se va întâmpla asta. Și pentru că detaliile sunt cele care dau măsura lucrurilor, întregul interviu cu Dan Șova poate fi subsumat scurtei discuții despre „celebrul” stâlp de curent din mijlocul Centurii Craiovei, despre care domnul Ministru a susținut ferm că a fost demult înlăturat. În realitate respectivul stâlp nu doar că nu a fost clintit, ci chiar a fost marcat între timp cu panouri de ocolire, în pregătirea deschiderii traficului public pe Centura Craiovei cu stâlpul în mijlocul drumului.

Nu întâmplător acest scurt dialog a devenit în presă și în mediul online emblema întregului interviu, pentru că acesta a fost nivelul de legătură cu realitatea al tuturor declarațiilor făcute de domnul Ministru. Ceea ce ne aduce înapoi la întrebări: de ce dorește cu atâta determinare Ministrul Dan Șova să blocheze construcția autostrăzii Sibiu – Pitești și să construiască prioritar autostrada Sibiu – Brașov, în ciuda oricăror argumente tehnice și indiferent de costuri? Care să fie acel interes care poate justifica încălcarea angajamentelor față de Uniunea Europeană, neabsorbția fondurilor europene, sabotarea programului național de autostrăzi, angrenarea României în cheltuieli cu infrastructura de zece ori mai mari pentru același rezultat, perturbarea traficului rutier pe mulți ani și asumarea riscului de a pierde exportatorul numărul unu și producătorul a 3% din PIB-ul țării? Cu siguranță nu e vorba de interesul României.

sursa: capital.ro

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Join the Conversation

2 Commentarii

Lasă un răspuns