branza de sibiu

Brânza de Sibiu, un brand românesc, a ajuns să fie falsificat, mai ales de sărbătorile de Paști, în piețele din București, cu ajutorul laptelui de soia importat din Bulgaria, și asta pentru că adevărata brânză de Sibiu a devenit un mit în această perioadă chiar și în unele pensiuni din satele din Mărginimea Sibiului, unde proprietarii își îmbie oaspeții cu brânză cumpărată de la hypermarket.

„Brânza de Sibiu care e pe piața bucureșteană? E brânză din lapte de soia, adusă din Bulgaria, cumpărată cu 4,5 — 5 lei kilogramul. Avem la Marpod, în județul Sibiu, un crescător care are o rasă de oi de lapte, acesta are brânză de Sibiu și iarna și vara și e singurul în județ care are brânză de Sibiu tot anul. Eu am înțărcat de o săptămână, eu dau cu 15 lei kilogramul angro”, a declarat marți, pentru AGERPRES, Marcel Andrei, președintele Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine și Caprine din județul Sibiu.

Ciobani falşi în pieţele din Bucureşti

Acesta spune că adevărații ciobani de la Sibiu știu că în piețele din București există vânzători care și-au cumpărat pălării specifice din Mărginimea Sibiului, numite clopuri, și cu ele pe cap falșii ciobani fac profit vânzând o brânză care nu are deloc în compoziție lapte de oaie. „Acolo vând unii care nici nu știu unde e Sibiul, dar își cumpără câte o pălărioară, un clop, și se dau că sunt sibieni, dar ei nici nu știu unde e Sibiul, nici pe hartă să îl arate cu degetul”, a completat Marcel Andrei.

Brânza de Sibiu, o raritate

Adevărata brânză de Sibiu, mai ales cea făcută anul acesta, există la doar câțiva oieri din județ. Cei mai mulți oieri sibieni nu pot oferi brânză de Sibiu de anul acesta, ci doar brânză telemea de anul trecut, ținută în saramură, pentru că acum laptele este fie pentru miei, fie este vândut celor patru fabrici din județ care produc diverse brânzeturi.”Acum numai după ce dau miei încep oile să se mulgă. Sunt tot felul de samsari din zona respectivă, ai noștri nu merg să vândă brânză de Sibiu. Ai noștri duc brânză de anul trecut, ce au în stoc. Brânză de anul acesta, doar telemea de vacă și de capră, de oaie nu. Până nu se înțarcă mieii, ce să mulgi? Brânza de Sibiu e cea de oaie, cea recunoscută”, a declarat pentru AGERPRES și doctorul Ioan Pențea, purtătorul de cuvânt al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sibiu, un om cu o experiență de aproape patru decenii în domeniu.

Definiția brânzei de Sibiu autentice e dată de fostul primar din Săliște, localitatea cea mai mare din Mărginimea Sibiului, el fiind la rândul său un producător de brânză. „Așa cum este și denumirea, brânza de Sibiu este acea brânză produsă doar în județul Sibiu, de ciobanii sibieni, cu tehnicile știute de ei. Brânza de Sibiu este mândria zonei noastre. Mulți pretind că au brânză de Sibiu în țară, chiar și în București, însă adevărata brânză de Sibiu se produce doar în zona Sibiului și ar trebui să fie o marcă înregistrată”, susține fostul primar Teodor Banciu.

Doar în pieţe din Sibiu şi la preţuri mari

Contactat de corespondentul AGERPRES, actualul primar al Săliștei, fostul prefect de Sibiu, Horațiu Răcuciu, a explicat că în aceste zile, în apropierea Paștelui, cumpărătorii nu găsesc nici brânză de Sibiu, nici miei în piața din oraș, din inima Mărginimii, ci doar de acasă de la producători. Totuși, turiștii care vin să își petreacă sărbătorile pascale în pensiunile din Mărginimea Sibiului speră toți că vor servi o brânză de Sibiu produsă la ea acasă. Însă, surpriză, nici măcar la toate pensiunile din Mărginime nu există brânză de Sibiu, conform directorului Camerei de Comerț Sibiu, Eugen Iordănescu, care le recomandă proprietarilor să nu mai vină în municipiul Sibiu, la hypermarketul Metro, de unde își cumpără nu doar brânză, ci și cârnați și alte produse pe care le prezintă drept „tradiționale”.

Și atunci, dacă nici în Mărginimea Sibiului nu se găsește brânză autentică, produsă în aceste zile, soluția ar fi cea mai mare piață din municipiul Sibiu, Piața Cibin, unde în aceste zile se vând telemea de oaie, caș și urdă, însă toate la prețuri mai mari decât la București, ceea ce e calificat ca „anormal” de dr. Ioan Pențea de la DSVSA.

În urmă cu 25 de ani, județul Sibiu era recunoscut ca un producător important de brânzeturi care exporta în toată Europa și chiar și pe alte continente. Cele patru mărci consacrate de cașcaval — Cedar, Olanda, Dalia, Tilsit — erau exportate în toate colțurile lumii. „Noi am avut fabricile care făceau cașcaval de vacă, de țineam toată Europa, cu Cedar, cu Olanda, Dalia, Tilsit, cele patru mărci de cașcaval foarte căutate pe piața mondială și cea europeană, dar nu mai avem fabricile respective. Nu mai avem nimic. Sibiana lucra 180.000 de litri de lapte într-o zi, acum pe județ se lucrează 4.000 de hectolitri pe lună în cele patru fabrici care le mai avem. Și la Mediaș se lucra 180.000 de litri, plus mai erau alte șapte fabrici mici în județ, printre care cele de la Merghindeal, la Metiș, la Săliște. Erau cantități imense. Cu laptele de vacă s-a cam dus, a mai rămas laptele de oaie”, explică declinul producției de lapte și mai ales de brânzeturi de la Sibiu dr. Ioan Pențea.

Criză de ciobani

Deși pare greu de crezut, proprietarii de oi din Sibiu, județ cu tradiție în oierit, se confruntă cu o altă problemă: criza ciobanilor autentici și criza mulgătorilor de lapte de oaie. „Tot mai greu se găsesc mulgători de lapte de oaie, pentru că asta e o meserie, nu îl iei din autogară și îl pui să mulgă oile. Din cauza asta a crescut procentul crescătorilor care țin oi la mame”, arată dr. Ioan Pențea.

Potrivit reprezentantului DSVSA, la Sibiu au fost cele mai puternice fabrici de lapte și carne din țară și buni meseriași, iar acum crescătorii și asociațiile lor nu reușesc să lucreze împreună pentru a avea o fabrică proprie, un abator de sacrificare și să își valorifice produsele la prețuri competitive, nu să vândă laptele la preț mic altora care fac brânzeturi.

Sursa: Agerpres.ro

Comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.