scoala din rusciori

Copiii învață în condiții precare în mai multe scoli din judet, in timp ce in alte localități șantierele pentru construirea de noi imobile au fost abandonate sau nefinalizate, cum este de exemplu la Șura Mare, Gura Râului dar și în municipiul Sibiu.

Puţine sunt localităţile din judeţul Sibiu unde starea şcolilor este bună, unde clădirile nu sunt revendicate sau unde s-a investit considerabil în ultimii ani în infrastructura şcolară. Majoritatea comunelor au nevoie „ca de aer” de clădiri noi şi moderne în care să înveţe copiii, fie că este vorba despre preşcolari sau despre elevi.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sibiu spun că, în perioada 2007-2013, s-au finalizat lucrările şi au fost date în folosinţă mai multe investiţii la şcoli şi grădiniţe în judeţ, dar „există şi situaţii în care primăriile au început lucrări de construcţii noi sau extinderi de spaţii existente care, nefinalizate, nu pot permite desfăşurarea, în condiţii normale, a actului educaţional”.

Astfel, sunt în diferite stadii de realizare lucrările la şcolile din Boian, Laslea, Porumbacu de Jos, Rusciori, Şura Mare, Şura Mică, Boiţa, dar şi la grădiniţele din Gura Râului, Rusciori, Vurpăr şi Miercurea Sibiului. Tot nefinalizate sunt lucrările de mansardare sau construire de corpuri noi la mai multe unităţi de învăţământ din municipiul Sibiu şi la două unităţi din Mediaş.

Proiectele au început de mai mulţi ani, iar consiliile locale au alocat încă de atunci cea mai mare parte din banii pentru cofinanţarea care le revenea pentru lucrările de amenajări exterioare, împrejmuiri, racorduri, branşamente de utilităţi, dar şi drumuri de acces, făcând „eforturi financiare uriaşe”.

La Şura Mare, şcoala nouă e făcută 70 la sută, dar 30 de elevi învaţă în clase de şase pe şase metri

Mulţi primari se plâng că, deşi nu aveau bani, au plătit milioane de lei pe asfaltarea unor drumuri, pe realizarea unor garduri şi amenajarea zonelor exterioare ale clădirilor, însă de la Ministerul Educaţiei n-au primit decât o mică parte din bani, lucrările fiind oprite.

„Noi trebuia să construim o şcoală nouă, un proiect în valoare de 27 de milioane de lei. Am primit 8 milioane de lei până acum din aceşti bani. Am ridicat clădirea, am acoperit-o, dar nu am reuşit să finalizăm exteriorul şi nici amenajările interioare. E gata în proporţie de 70 la sută”, povesteşte primarul comunei Şura Mare, Nicolae Avram.

sura mare 2

În aceste condiţii, clădirea care ar fi trebuit să rezolve toate problemele de infrastructură şcolară în Şura Mare tronează, uriaşă, dar dezolantă, în curtea şcolii vechi. Clădirea are montată hidroizolaţie, dar este netencuită. E acoperită, are geamuri din tâmplărie PVC, dar se vede că nu poate fi utilizată. În interiorul ei, nimic nu este făcut şi ar mai trebui mulţi bani ca să fie finalizată.

„Ne-ar mai trebui nouă milioane de lei ca să terminăm, dar nu avem aceşti bani. Dotarea am avea-o asigurată, pentru că au venit nişte olandezi şi mi-au promis mobilier pentru şcoală, dacă reuşim să finalizăm clădirea. Am scuti din banii pentru dotări, dar nu ştiu când vom putea termina”, spune Nicolae Avram.

În Şura Mare, aşa cum spune primarul, o şcoală nouă „nu e moft”.

„Noi nu facem o şcoală nouă ca să ne lăudăm, ci pentru că avem nevoie. Şcoala din Hamba a fost retrocedată, o şcoală din Sura Mare a fost retrocedată. În aceste condiţii, sunt toţi copiii în şcoala veche. Sunt 400 de copii în şcoală. Avem 30 de copii într-o sală de şase metri pe şase”, afirmă primarul din Şura Mare.

sura mare 5

O femeie venită la ora prânzului să-şi copilul de la şcoală susţine că ar trebui terminată clădirea nouă, „ca să aibă copiii condiţii mai bune”.

„E începută de ani, cine ştie când or mai da bani să o termine”, spune însă, cu amărăciune, femeia.

Şcoala veche poartă la vedere urmele anilor care au trecut peste ea. Pe ici-colo, tencuiala e căzută, pe acoperiş se vede că s-au mai spart ţigle, iar ploaia a ajuns pe pereţi şi igrasia îşi face tot mai simţită prezenţa. Copiii, chiar dacă stau înghesuiţi, au bănci şi scaune în stare bună.

sura mare 6

La Rusciori, şcoala nouă, aproape gata, s-a făcut cu bani de la bugetul local şi speranţa că vor fi primiţi înapoi

În altă parte a judeţului, la Gura Râului, o altă clădire neterminată. Aici ar fi trebuit să se construiască o grădiniţă. În loc de o clădire nouă, modernă, decorată cu desene de copii, e un imobil pustiu, fără geamuri şi tencuială, în care copiii sunt tentaţi să intre pentru a se juca, expunându-se pericolelor.

Din 2008 sunt oprite lucrările şi nu s-a mai făcut nimic. Dacă nu începe să ne finanţeze, va trebui să intrăm cu ea în conservare că se degradează, iar copiii sunt tot acolo să se joace şi mi-e frică să nu păţească ceva. Clădirea nouă e mare, superbă, ar fi cinci metri pătraţi pentru fiecare copil, dar, deocamdată, stăm şi ne uităm la ea”, povesteşte viceprimarul comunei Gura Râului, George Arsenie.

El spune că are peste 150 de copii de grădiniţă în comună, iar actuala unitate este retrocedată bisericii. Atât clădirea nouă, cât şi cea veche sunt aşezate într-o zonă liniştită a satului, în curtea bisericii, departe de drum.

gura raului 2

„Biserica încă ne lasă să stăm acolo, dar clădirea e veche şi tot reparăm la ea. Cade tencuiala şi nu mai ştim ce să-i facem. Avem clădire nouă şi nu o putem folosi”, subliniază George Arsenie.

Şi în localitatea Rusciori, care aparţine de comuna Şura Mică, construcţia unei şcoli noi a început în 2008. Un an s-a lucrat intens, dar din 2009 Ministerul Educaţiei a stopat plăţile şi, o bună perioadă de timp, Primăria a continuat din fonduri proprii, în speranţa că va primi banii înapoi.

S-au adunat însă prea mulţi bani daţi de la bugetul local şi, prin 2012, lucrările s-au oprit. Acum, Primăria a reluat lucrările şi va finaliza investiţia tot din fonduri proprii.

poplaca

„Acum lucrăm din banii noştri. Facem drumurile de acces şi tot ce mai trebuie făcut. De la minister ar mai trebui acum 130.000 de lei. Promisiuni sunt, dar cine ştie. Noi am vrea ca din toamnă, odată cu noul an şcolar, să-i dăm drumul acestei şcoli”, spune primarul din Şura Mică, Cornel Joarză.

Clădirea nouă are tot ce-i trebuie unei şcoli moderne: săli multe şi spaţioase, faianţă, gresie, geamuri termopan, băi frumos amenajate, dar şi o curte generoasă.

Dacă autorităţile locale reuşesc să o dea în folosinţă până în septembrie, copiii vor putea pleca din şcoala veche, o clădire de la 1891, care nu arată deloc bine, în pofida numeroaselor reparaţii la care a fost supusă. Clădirea a fost retrocedată bisericii, iar investiţiile majore au fost imposibile în ultimii ani.

Lucrări la patru şcoli şi grădiniţe, abandonate şi în municipiul Sibiu

În municipiul Sibiu, Ministerul Educaţiei a iniţiat mai multe proiecte care au vizat extinderea reţelei şcolare, patru dintre acestea fiind neterminate. Este vorba despre mansardarea şi extinderea Grădiniţei cu program prelungit nr. 5, mansardarea unui corp existent la Grădiniţa nr. 42, extinderea unui corp la Şcoala gimnazială nr. 13 şi o construcţie nouă, cu destinaţia de grădiniţă, în cartierul Ştrand.

Reprezentanţii Primăriei Sibiu spun că stadiul lucrărilor la aceste investiţii este cuprins între 6,6 la sută – la Şcoala 13 şi 83 la sută – la Grădiniţa 42. În proporţie de 20 la sută sunt terminate lucrările la grădiniţa din Ştrand şi în proporţie de 40 la sută la Grădiniţa 5.

Această ultimă unitate este situată pe strada Siretului şi deserveşte o zonă cu foarte multe blocuri. Parterul şi etajul clădirii sunt vesele, cu perdele colorate şi desene pe măsură, iar mansarda contrastează frapant cu restul clădirii. Zidurile au fost ridicate, s-au montat geamurile termopan pentru a nu fi frig în clădirea în care învaţă şi dorm copiii, dar hidroizolaţia exterioară nu a fost montată, iar interiorul este neamenajat. Lucrările au început în august 2008 şi ar fi trebuit terminate în trei ani şi cinci luni, valoarea proiectului fiind de 1.688.080 de lei, din care s-au achitat constructorului 824.860 de lei.

La Grădiniţa 42, valoarea proiectului este de 1.494.790 de lei, din care s-au plătit constructorilor 1.250.990 de lei. Lucrările au început în 2007 şi ar fi trebuit finalizate în 19 luni, dar, din lipsa finanţării, s-au oprit.

La Şcoala 13 s-au plătit firmei constructoare 167.710 de lei din totalul de 2.541.890 de lei. Lucrările au început în iulie 2010 şi ar fi trebuit finalizate în trei ani.

Grădiniţa din cartierul Ştrand ar fi trebuit finalizată în patru ani, începând din septembrie 2007. Costul construcţiei a fost stabilit la 4.147.850 de lei, din care s-au plătit 1.504.770 de lei.

Păşune pentru vaci, pe locul unde ar fi trebuit ridicat un campus şcolar

Un alt proiect abandonat de Ministerul Educaţiei în judeţul Sibiu este al unui campus şcolar şi al unei şcoli de arte şi meserii, care ar fi trebuit să se construiască în localitatea Cristian, pentru elevi din toată ţara. Investiţia a fost prevăzută într-un program naţional lansat în anul 2007 şi avea o valoare totală de 11,5 milioane de euro.

La Cristian ar fi trebuit să se construiască 24 de săli de clasă, o cantină şi un internat cu 300 de locuri, garsoniere pentru cadrele didactice, dar şi un parc sportiv, o microfermă, ateliere pentru producţia preparatelor din lapte şi carne şi sere.

cristian 1

Puţină lume din Cristian ştie unde ar fi trebuit să fie campusul şcolar. Rar se găseşte câte un localnic care să poate îndruma corect şi asta pentru că, în afara unui gard care împrejmuieşte 25 de hectare de teren, o fundaţie din beton şi nişte coloane, nu a fost realizat nimic din acel campus. În locul măreţului proiect nu este decât o păşune de ţară pe care pasc, liniştite, câteva vaci.

„Într-un singur an, noi am reuşit de am scos păşunatul din circuit, am făcut împrejmuirea, drumul de acces şi am făcut soclul cantinei. Am cheltuit un milion de lei numai pe drum. În total, s-au băgat cam 18 milioane de lei până acum în acest proiect, dar s-a oprit la stadiu incipient”, spune primarul comunei Cristian, Ioan Seuchea.

cristian 7

Pentru a nu pierde toţi banii care s-au investit până acum, Ioan Seuchea caută să refinanţeze proiectul din alte fonduri. Spune însă că, luând în calcul scumpirea materialelor de construcţie şi devalorizarea leului din ultimii ani, proiectul nu ar putea fi realizat acum cu mai puţin de 14-15 milioane de euro.

Nimeni nu ştie când şi dacă aceste proiecte vor mai fi finalizate, dar toată lumea speră la o alocare viitoare a fondurilor necesare.

sursa: Mediafax

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Lasă un răspuns