Să vorbim sau nu despre sex cu copiii noștri?

Pentru cei care auziți pentru prima dată de mine, eu sunt Jeanina Vlad. Am scris o carte educativă pentru copii despre cum anume ne reproducem noi, oamenii. Despre cum și când fac oamenii dragoste, despre sex, despre sarcină și naștere, despre alăptare și creștere. Cartea se numește ”Poveste de trezit copiii – Cum venim pe lume” și de cinci zile a ieșit din tipografie.

Să vorbim sau nu despre sex cu copiii noștri?

Lumea a început s-o cumpere și primele reacții pe care le-am primit sunt variate. ”Incredibilă”, ”curajoasă”, ”adorabilă”, ”drăgălașă”, ”faină”, ”șocantă”. Am lăsat cuvântul ”șocantă” la sfârșit pentru despre asta vreau să scriu acum.

De ce e șocantă cartea mea pentru unii oameni? Pentru că nu mă tem de cuvinte. Sunt de acord să folosim diminutive și nume copilărești pentru a numi organele noastre genitale. Dar nu consider că adevăratele nume, cele anatomice, sunt cuvinte urâte, rușinoase, nume de care trebuie să ne ferim. Dacă ”vagin”, ”vulvă”, ”penis”, ”testicule”, și restul îți provoacă o roșeață în obraji și dacă ai probleme în a pronunța aceste cuvinte direct, înseamnă că tu te rușinezi de organele tale genitale.

Această rușine o va prelua și copilul și va înțelege că este ceva în neregulă cu acele părți ale corpului pe care eviți să le numești. Rușinea din copilărie se transmite și adolescentului care va trece prin perioade dificile dacă nu are cu cine să vorbească despre schimbările care au loc în corpul său, schimbările care se întâmplă organelor sale sexuale.

VEZI CÂND SE LANSEAZĂ CARTEA  ”Poveste de trezit copiii – Când venim pe lume”, de Jeanina VLAD

Noi ne dorim ca copiii noștri să fie deschiși față de noi, dar noi nu suntem față de ei. Îi considerăm prea mici pentru a le face educație sexuală. Adevărata educație sexuală.

Una din imaginile din cartea mea ilustrează actul sexual. Arată cum penisul este în vagin și cum astfel sămânța masculină ajunge să se întâlnească cu cea feminină.

Cei care spun că asta nu este o imagine pe care să o arăți unui copil de 3, 6 sau 9 ani mă cred foarte deplasată, ca să nu folosesc cuvinte jignitoare. Și spun că este o imagine șocantă și scandaloasă.

Păi ia să vedem dacă ne-a servit la vreun bine faptul că nu ni s-a arătat și nouă, în copilărie, această imagine. Societatea actuală, care este șocată de explicația anatomică a concepției unui copil, este oricum numai morală nu.

CITEȘTE AICI CONTINUAREA ACESTUI ARTICOL

 

Ultima oră

Participă la discuție

1 Commentariu

Publică

  1. Stimata d-na Jeanina, gresiti fundamental in modul in care puneti problema. Cartea este o pornire cu stangul d.p.d.v al impactului moral, social si nu numai.
    Soietatea de astazi nu este decazuta pt. ca nu au fost invatati copiii, de mici, despre reproducerea umana, ci din alte motive.
    Lasati copiii sa fie fericiti in universul lor colorat si fantastic! La vremea potrivita vor afla si despre acest subiect.