refugiul caltun1

Noul refugiu Călţun este cel mai înalt refugiu eco din Europa, amplasat la o altitudine de 2.135 de metri, şi se află pe traseul de creastă din Munţii Făgăraş. Arhitectul care s-a ocupat de proiect, Marius Miclăuş, speră că astfel de realizări vor schimba şi atitudinea în munţii României.

Noul refugiu Călţun înlocuieşte un refugiu de tablă, construit în urmă cu patru decenii, aflat într-un stadiu avansat de deteriorare. După unii, noul refugiu lasă însă de dorit la aspect.

Refugiul eco Călțun a costat în jur de 150.000 de lei şi este realizat, în cea mai mare parte, din lemn stratificat. Refugiul Călţun se află pe unul dintre cele mai dificile trasee montane din Făgăraş, cel mai înalt masiv montan al României. Adăpostul se află în apropierea Vârfului Negoiu, al doilea cel mai înalt vârf din ţara noastră (2535 m).

Noul refugiu eco a fost construit la poalele munţilor, în comuna sibiană Cârţişoara şi transportat pe bucăţi, cu elicopterul, până la peste 2.100 de metri, în zona lacului Călţun. La acţiunea de instalare au participat zeci de voluntari şi salvamontişti.

Arhitectul Marius Miclăuş, despre acest proiect unic în cariera sa:

“Provocarea pentru un arhitect este “combustibilul” ce-l ţine, discret, în viaţă…Aveam o vagă idee ce însemna să acceptăm provocarea de a proiecta un refugiu pentru 2100 m altitudine într-un buget restrâns.

Un far în munţi…la Călţun, aceasta urma a fi tema de studiu. Pe lângă toate celelalte subteme – transportul cu elicopterul ca fiind definitoriu în proiectare, execuţia în condiţii extreme, materialele alese cu grijă şi inducerea unei atitudini…la a(l)titudine… Studenţii şi voluntarii aveau nevoie (poate) să înveţe şi din acest experiment… Materialul ales, CLT (sau Cross Laminated Timber) se preta foarte bine din perspective diferite – rezistent pentru zăpadă abundentă (6m), uşor în raport cu rezistenţa lui, prietenos ca suprafaţă…şi nu în ultimul timp pentru mirosul sau.

Tăiat la unghiuri stabilite din formă dinamică în vânturile puternice, acesta urma să fie acoperit cu tablă din aluminiu ce preia verdele muşchilor de pe pietrele din sit. Funcţiunea simplă dar mai mult decât necesară într-una dintre zonele cele mai expuse la accidente este simplă – spaţiu pentru prim ajutor salvamont (3 locuri) şi spaţiu pentru turişti (19 locuri). Locul a fost uşor deplasat faţă de refugiul vechi de 40 de ani, din considerente de protecţie a poluării lacului şi funcţionale (platforma rămâne spaţiu pentru aterizarea elicopterelor necesare în caz de urgenţă).

Panoul fotovoltaic introdus la baza turnului, ce lasă lumina să intre şi pe turişti să vadă stelele, dă independenţa energetică structurii turistice şi în acelaşi timp întăreşte ideea de atitudine. Una nouă…poate”

Marius Miclăuş, un arhitect cu spirit tânăr

Marius Miclăuş este un arhitect din Timişoara, în vârstă de 45 de ani. A proiectat, împreună cu colegii din echipa Archaeus, superbul Bastion Theresia, din Timişoara. Miclăuş este coatur şi la White Dream, o superbă clădire albă ridicată în stil minimalist, în Timişoara, dar şi laun han care combină stilul modern cu cel tradiţional, construit în Horodnicul de Jos, Suceava

În 1999, Miclăuş a fost distins cu premiul Mac Constantinescu pentru arhitecţi sub 40 de ani. Pentru reabilitatea bastionului Theresia a primit premiul I la Concursul Naţional de arhitectură şi contractarea lucrării. În 2003, a cucerit premiul 1 şi 3 la Concursul Naţional “Locuinţe pentru Tineri”. În 2007, la Anuala de arhitectură de la Timişoara, a primit premiul pentru cea mai bună locuinţă.

Miclăuş a absolvit, în 1996, Facultatea de Arhitectură din cadrul Institutului Politehnic din Timişoara. A făcut un master în reabilitate şi, în 2009, a devenit doctorand al Universităţii “Politehnica” din Timişoara.

SURSA: greatnews.ro

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Lasă un răspuns