iohannis2

iohannisPrima deplasare mai serioasă a noului președinte al României, a adus și prima ”notă de plată” statului roman în privința costurilor de transport. Astfel din vistieria pe 2015 se vor achita nici mai mult, nici mai puțin de 90.000 de euro.

În a doua deplasare externă de la începutul mandatului, preşedintele Klaus Iohannis a ajuns marţi la Paris şi, de acolo, miercuri la Bruxelles cu o cursă specială a companiei TAROM care a costat Administraţia Prezidenţială aproape 90.000 de euro, susţin surse oficiale contactate de Gândul. Primul său zbor la Bruxelles, la întâlnirile pe care le-a avut în ianuarie în instituţiile europene şi la Cartierul General al NATO, a costat 49.000 de euro, ne-a transmis, la rândul său, Preşedinţia. [contextly_auto_sidebar id=”21OFvzqB3eJoCEN0aMtnm86wBgqHCBaz”]Costurile apar în dreptul unor contracte punctuele în contextul în care Guvernul a renunţat la ideea achiziţionării unui avion oficial în leasing pe care Victor Ponta o promova în 2013 ca fiind soluţia eficientizării cheltuielilor de acest tip de la bugetul de stat, conform gandul.info.

Bugetul lui Iohannis
Dacă actualul preşedinte va avea, în primul an de mandat, o agendă similară cu cea a fostului şef al statului în 2005, atunci când Traian Băsescu a intrat la Cotroceni, ar însemnat ca banii alocaţi în acest scop Administraţiei Prezidenţiale să fie deja cheltuiţi până la finele lunii august.
În 2005, preşedintele de atunci a avut programate 33 de deplasări externe în ţări europene, dar şi mai lungi – în SUA, Japonia sau Coreea de Sud, înainte ca România să fie membră a Uniunii Europene. Un calcul care ar include 33 de deplasări pe distanţe medii, precum cea din ianuarie de la Bruxelles, arată că cei 4 920.000 de lei (1,1 milioane de euro) nu ar ajunge pentru mai mult de opt luni.

Bugetul Administraţiei Prezidenţiale în 2015
„Probabil că vom primi o diferenţă la rectificarea bugetară, altă soluţie nu există”, arată surse din Administraţia Prezidenţială. În anul 2014, pe final de mandat al preşedintelui Traian Băsescu, atunci când numărul vizitelor oficiale sau de stat s-a diminuat considerabil, bugetul pentru deplasări externe a fost de 4.500.000 de lei, iar în 2013, după rectificarea negativă din vară, de 3.982.000 de lei.

Air Force One al României a ajuns la NATO
România a rămas fără nico aeronavă oficială ca urmare a unui şir de dispute politice. Vechiul avion al ROMAVIA Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi, cunoscut drept AIR FORCE ONE al României, folosit de la Nicolae Ceauşescu încoace de toţi preşedinţii, a fost vândut în 2012 pentru 2 milioane de euro şi operează din 2014 în misiuni militare ale SUA şi ale NATO.
La momentul vânzării, aeronava Carpaţi avea interdicţie de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depăşea limitele admise în UE. Pentru zborurile preşedintelui, se obţinea însă o derogare. A doua, de mai mici dimensiuni, a fost scoasă din uz tot din considerenre tehnice.
O tentativă de a înlocui aeronavele oficiale i-a aparţinut premierului Călin Popescu Tăriceanu, în timpul mandatului de ministru al apărării al lui Teodor Meleşcanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor şi unul de rezervă.  La scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă.
Ambele avioane româneşti urmau să aibă radare meteorologice performante şi sisteme anti-rachetă pentru a respinge potenţialele atacuri în zbor şi a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieşirea din zona periculoasă. O altă cerinţă erau rezervoarele de combustibil de rezervă şi un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele folosite de demnitarii români să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice.
În interior, avioanele erau proiectate, pe hârtie, cu compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri şi ofiţerii de protecţie, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, “un birou” de lucru pentru preşedinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor şi scară proiprie. Deşi aprobată, achiziţia a fost abandonată din cauza sumei de 300 de milioane de dolari care se vehicula public.
Planurile lui Victor Ponta de a cumpăra, la rândul său, un avion nou au apărut după ce Ministerul Finanţelor a semnalat în 2013 cheltuielile legate de zborurile oficiale cu aeronave Tarom închiriate: „Datele referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale Preşedintelui României şi Prim-ministrului României în ultimii ani arătau că achiziţionarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluţia de închiriere”
Costuri şi de 6 milioane de euro anual au fost atinse în condiţiile în care statutul de avion oficial a fost atribuit unei aeronave din flota TAROM Airbus 310 – VIP, rezervată, echipată şi întreţinută exclusiv pentru zboruri speciale.

Join the Conversation

1 Commentariu

Lasă un răspuns