fbpx

LEGENDELE CÂRȚIȘOAREI: Badea Cârțan și Haiducul Budac în muzeul renovat

965

In Cartisoara, la cca 53 km de Sibiu, se afla Muzeul Badea Cârțan. Un muzeu mititel, dar care pastreaza inca vie amintirea a doi luptatori destoinici ai regimului de atunci:   Badea Cârțan si Haiducul Budac.

Badea Cârțan a plecat pe jos pana la Roma

Renovat de foarte curand si redeschis publicului in aceasta vara, muzeul adaposteste cateva carti prafuite, nu putine, scrise in limba romana, din anii 1800-1900;  cateva obiecte vechi traditionale, cate un soclu cu fiecare personalitate in parte, icoane pictate pe sticla si multe altele, toate acestea  amintind de lupta pentru cunoasterea limbii romane dusa de taranul Cârțan.  Cel care a plecat pe jos pana la Roma, facand 40 de zile pana acolo, si poposind la Columna lui Traian…..”de parca un dac s-ar fi dat jos de pe Columna”, dupa cum povesteste muzeograful.

490-badea-cartan-muzeu494

Foto: M.P. pentru ORA DE SIBIU

Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă armă: cartea

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan, 1849-1911,   a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania,  carand dupa el si  distribuind cărți românești pe unde apuca, aduse clandestin din România, la sate.

„Badea Cârțan, acest cioban simplu,   s-a înrolat voluntar, in 1877,  în războiul de independență al României si a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viața sa dedicând-o acestui scop.

Într-o vreme în care românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârțan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească și cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munții, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești”,  scrie wikipedia.

526-muzeu-cei-doi

Foto: M.P. pentru ORA DE SIBIU

Haiducul ANDREI BUDAC si balada sa 

„Mulţi aţi auzit de Haiducul Andrei Budac din Cârţişoara. Este o legendă a Ţării Făgăraşului, un milostiv al săracilor, dar prigonitor cu ciocoii vremii. S-a născut la 20 iulie 1873 în satul Oprea Cârţişoara, fiu al lui Zenovie şi al Elisabetei. La vîrsta de 18 ani, fără să ceară acordul părinţilor, trece munţii în România, clandestin, prin Vama Cucului şi intră în ceata de haiduci condusă de unul Tigan, de prin părţile Rucărului de Argeş. După moartea lui Tigan, Andrei devine căpitanul celor 12 haiduci pe care-i conduce timp de 20 de ani. Îi jefuia pe ciocoi, pe bogaţi şi îi miluia pe săraci” scrie Monitorul de Fagaras.

Andrei Budac a fost urmărit de sute de jandarmi prin păduri şi prin sate. În noaptea de 29/30 ianuarie 1912 este prins la intarea în Oprea Cîrţişoara de un pluton de jandarmi, trădat fiind, unde este împuşcat. Este înmormîntat în sat. Femeile satului i-au compus o baladă care este consemnată în monografia satului scrisă de Traian Cânduleţ şi de Ilie Costache. Haiducul Budac.

Balada lui Andrei Budac

Foaie verde siminic, auzit-aţi de-un voinic?

Foaie verde de secară, de Budac din Cârţişoară.

El de tinerel băiat, tot prin codrii a umblat.

Da-ntr-o zi pe înserat, Budac a intrat în sat.

I-o vint dor de şezătoare şi de crâşmuţa din vale.

– „Aşa-mi vine câteodată dor de mamă şi de tată,

Aşa-mi vine uneori dor de fraţi şi de surori.

Foaie verde foi mărunte, vine Budac de la munte

Şi intră la sora-n curte.

Şi din curte intră-n casă:  -Să-mi fii soră sănătoasă!

– Şi tu frate sănătos, de-unde-mi vii şi unde-ai fost?

– Vin, soro, din codru des şi-am vint să te mai văz

Vin din codru încheiat, jendarii nu m-or aflat.

Vin din codru înverzit, jendarii nu m-or găsit.

Sora lui din grai grăia: – Du-te, frate, nu mai sta

Că jendarii-s cât colea. Te-or prinde şi te-or puşca.

Că şi aseară au fost în sat şi de tine-au întrebat:

N-aţi văzut pe Andrei Budac? Dară ei nu te-au trădat.

– Nu te teme, sora mea, că pe mini nu m-or puşca.

Lasă-i soro, poa să vie, nu mi-e frică nici de-o mie.

C-am umblat pe munţi  ascuns şi jendarii nu m-or prins.

 

Între timp, iată-a venit vărul lui cel mai iubit

Şi-mpreună au plecat la crâşmuliţa din sat.

La ora nouă pe seară Budac iese pân-afară.

Atunci vărul lui iubit puşca de gloanţe-o golit.

Cât era la ora zece, Budac se gătea să plece

Ca să treacă peste vale la mândruţa-n şezătoare.

Când era să treacă valea, cinci jendari îi ţineau calea.

Iar Andrei Budac îndată îşi lua puşca să tragă.

Când cocoşu-a slobozit , puşca lui nu a troznit

Şi la văr-so  a gândit,

Lăcomia vărului l-a trădat jendarului.

Jendarii nu-l cunoştea pân-ce vărul nu-l striga…

Când era la cap de punte, gloanţele-l străpung în frunte,

Prin inimă şi ficat. Şi Budac jos a picat

Lâng-o salce răsturnat.

Şi cădea Budac, cădea alături cu valea

Şi grăia plin de durere:  – Mulţumescu-ţi ţie vere,

Că eu rău nu am făcut, făr-bine cât am putut.

Am luat de la bogaţi de am dat la cei săraci.

 

Frunză verde izmă creaţă, când s-a făcut dimineaţă,

Adânc mormânt îi săpară, feciorii din Cârţişoară.

Să aşeze-n el frumos, trupşor de haiduc vânjos.

La trei zile satu-o vint să-l petreacă la mormânt.

Urlă câinii-n sat şi latră, pe Budac îl duc la groapă,

Iar acolo-l înconjor cu flori roşii de bujor

Şi cum stau şi îl privesc, lacrime fierbinţi pornesc

Şi se scurg în jos potop, peste fier de târnăcop.

Plânge-l mamă, plânge-l tată, că nu-l mai vezi niciodată,

Plânge mamă şi-l jeleşte, plânge satu de vuieşte.

Plânge, plânge mândru soare, prin pădure căprioare,

C-aşa i-o fost dat să moară lui Budac din Cârţişoară.

Sursa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Alte subiecte de interes
Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.