pediatrie spital

Sute de mămici din Sibiu sunt consternate și revoltate de drama prin care trece familia unei asistente de la Spitalul de Pediatrie din oraș. Femeia s-a stins din viață la 30 de ani pentru că a nu avut cine să îi țină locul ca să se trateze pentru că se simțea rău. A murit sub privirile soțului ei.

Mihaela Mihai, mamă a unei fetițe de patru ani, avea o viață fericită alături de aceasta și soțul ei. Femeie plină de viață, sufletistă și iubitoare de copii, Mihaela lucra la Spitalul de Pediatrie din Sibiu. Marți dimineață soțul s-a dus să o ia de la lucru, dar nu a mai ajuns acasă să își vadă copilul. Femeia în vârstă de 30 de ani a făcut infarct și s-a stins din viață chiar sub privirile celui care i-a purtat o dragoste enormă.
Firul dramei trăită de familie este însă parcă unul cusut cu ață ”de România”. Mihaela se simțea rău de câteva zile și nu a putut să își ia liber pentru că nu avea cine să îi țină locul. A mărturisit acest lucru chiar și mămicilor internate cu copiii la Spitalul de Pediatrie. Duminica trecută situația a fost la fel. Pe 3 octombrie s-a stins însă din viață.
Pe grupul de Facebook – Mămici din Sibiu, mămicile care au cunoscuto pe Mihaela și-a exprimat durerea, regretul și frustrarea față de moartea acesteia și de sistemul sanitar actual. ”Ieri s-a stins o MAMA!!! O mama care lasa in urma ei fetita in varsta de 4 ani, pentru care de acum inainte mangaierea si dragostea de mama au sa fie o amintire; pentru care cuvantul “mama” o sa devina unul plin de dor amar. Ieri s-a stins o EROINA!!! O eroina cazuta la datorie, care si-a dedicat viata unei meserii nobile, aceea de asistenta medicala, care si-a pus meseria mai presus de ea si care ieri s-a stins purtandu-si uniforma. Ieri s-a stins un OM!!! Ieri s-a stins o NECUNOSCUTA!!! Ieri s-a stins M.M – asistenta medicala Dumnezeu sa te odihneasca!!!Aceasta postare e pt M., o tanara mandra de profesia ei, care credea in schimbare … si pentru totii angajatii din sistemul medical care la randul lor sunt OAMENI, pentru care viata are si bucurii si suferinte si care au dreptul la respect, intelegere si empatie; niste EROI din punct de vedere al profesiei, care ajung sa sacrifice binele lor pentru binele altuia, niste NECUNOSCUTI, “sclavi” ai sistemului si ai pacientilor, pentru care calitatea de MAMA/TATA intra automat in plan secund”, spune o mămică pe grupul ”Mămici din Sibiu”.

Colegii sunt revoltați și consternați
Și medicul Livia Ognean și-a exprimat regretul față de decesul colegei sale. Șefa secției de Neonatologie din Spitalul Clinic Județean Sibiu trage un semnal de alarmă în privința faptului că din cauza lipsei de personal se ajunge la surmenaj cum a fost și în cazul Mihaelei.
”Acum mulţi ani am petrecut ceva timp în clinici de neonatologie din Germania, SUA şi Elveţia. Atunci am început să visez la o secţie de nou-născuţi şi o terapie intensivă neonatală „ca afară”. Numai că visele astea au nevoie de multe mâini de ajutor. Şi am primit. Ajutor. O echipă minunată, fantastică chiar de asistente, infirmiere şi medici, prieteni. O echipă de oameni, inclusiv părinţi, care au reuşit să facă visul să pară realitate. Pare pentru că nu este. Pentru că „afară” o asistentă de terapie intensivă îngrijeşte doar un singur copil. Cel mult doi pe aici-pe acolo, prin ţările mai sărace. Nu 5-7 ca la noi. O asistentă în secţia de nou-născuţi îngrijeşte 5-7 copii, nu 15-20 ca la noi. După atâţia ani şi atâtea eforturi pot spune că fac parte dintr-o echipă de eroi. De ieri visul începe să semene a coşmar. Când un medic sau o asistentă au murit, cum s-a întâmplat de curând aiurea prin ţară, m-a durut sufletul dar nu am gândit prea mult. Dar ieri a murit, bolnavă şi epuizată, o asistentă de 30 de ani de peste drum de noi, din Spitalul de Pediatrie. Şi azi dimineaţă, când am văzut feţele colegelor mele, toate, am înţeles că am pierdut un om din echipă. O echipă mai mare decât cea din care credeam până acum că fac parte. Echipa specială a celor care îngrijesc copii dincolo de orice, de propria lor familie şi de propria lor sănătate. Nu e uşor să îngrijeşti copii. Este o altfel de responsabilitate. Nu compar specialităţi dar cu copiii nu poate lucra oricine. Sunt, în marea lor majoritate oameni aparte, cu un altfel de suflet. Dar sunt oameni care au şi ei drepturi. Dreptul la sănătate, de exemplu. Nu e cinstit să mizezi pe simţul lor moral, etic, colegialitate, responsabilitate şi să abuzezi de bunul lor simţ. Lipsa de personal duce la epuizarea celor care trebuie să muncească cât pentru 2, 3 sau chiar mai mulţi. Iar epuizarea duce la boală. Şi boala lasă în urmă copii orfani. Precum în cazul Monicăi. Pe care nu o cunosc dar am cunoscut-o ieri şi azi din cuvintele frumoase ale mamelor care au întâlnit-o, cărora le-a îngrijit copiii şi au scris despre ea. Pe care o recunosc ca din echipa noastră pentru că aşa e şi la noi: nici un concediu, nici o zi liberă nu sunt sigure dacă una din colege se îmbolnăveşte aşa de rău că trebuie să îşi ia concediu (de obicei doar când nu mai pot sta în picioare) – nici o astfel de zi de odihnă nu e sigură. Suntem prea puţini şi ne pierdem OAMENII. Aceia puţini care au ales să rămână în ţară şi care îşi doresc să ofere copiilor voştri, copiilor lor o viaţă ca afară. Îngrijiri ca afară. Şi aici visul a început să devină coşmar. Un copil de 4 ani plăteşte pierzându-şi mama plecată să facă bine alţi copii. Nu cred că e un preţ corect”, spune Livia Ognean pe contul ei de Facebook.

Vecinii Mihaelei, șocați de moartea acesteia
Acasă, pe strada Țiglari unde Mihaela locuia, vecinii sunt consternați și în stare de șoc. ”Când plec de acasă și trec prin fața scării unde locuia  Mihaela  îmi dau lacrimile de fiecare dată. Nu pot să cred că a murit… Era o femeie de nota 10. Copilul meu m-a întrebat de ea. Am izbucnit în plâns. Nu pot să îi spun că a murit..”, ne-a mărturisit o vecină din blocul în care Mihaela locuia alături de soț și fiica de 4 ani.

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Join the Conversation

2 Commentarii

Lasă un răspuns

  1. Sincere condoleante familiei,ei sunt cei afectati iremediabil de pierderea suferita ,nimic si nimeni nu poate inlocui persoana pierduta, situatia in sanatate a scapat de mult de sub control toti muncim ca robotii,suntem tratati de multe ori mizerabil de pacienti …..asta este adevarul ,ei si toti ceilalti uita ca noi suntem femei,sotii,mamici si gospodine ….lucruri care ne solicita oricum mult in viata de zi cu zi ,vi la tura de noapte deja epuizata dupa o zi plina de munca acasa la tine… te aduni si incerci sa faci totul impecabil,ca asta iti este meseria asta am preferat sa fac …dar nici un efort nu merita acest sacrificiu…de multe ori ajung acasa si eu epuizata fizic ,psihic….simt ca NU MAI POT…ma revolt si zic ca vreau sa fac ceva si pentru mine ca vreau sa imi schimb meseria cu totul….imi trece repede ca imi dau seama ca nu vine nimeni in urma mea sa imi faca treaba…ma odihnesc cu jumatatile de ora tresar la cel mai mic zgomot…ma ridic si o iau de la capat cu rutina de zi cu zi…ca altfel raman in urma cu toate si nu pot recupera…asta e meseria de mama,sotie ,gospodina,psiholog si asistent medical…..in ture.Practic nesomnul din timpul noptii este cel ce isi spune cuvantul…asupra noastra si mai putin numarul de pacienti….

  2. ne pare rau prin ce a trecut acea asistenta si durerea lasa pentru noi.intr-adevar asa este o asistenta munceste si una la 30 de bolnavi.ele sunt de vina ca accepta situatia asta fara a manifesta nemultumirea si uite la ce rezultat se ajunge.dupa ce ca nu sunt respectate de medici sunt ca niste slugi ducand povara sectie pe umar.un medic are 2 sau 3 pacinti internati dar asistenta munceste pt toti medicii care fiec are 2,3 si daca sunt 30 de medici calculati cati pacienti vin pe mana asistentelor.m-a uitim acel medic dr ognean care din pacate am vazut cum comunica cu perosnalul in locul doamnei dr nu vorbeam mai vine si imbracata de spital venind de-acasa.sa nu aveti impresia ca noi pacientii nu vedem dar incercam sa inghitim …ca altef nu mai ne bagati in seama.mai bine vb dr catana am fost la dansa mi de pacienti sunt multumiti de dansa chiar si personalul cu care lucreaza ca se vede cu ochiul liber .d-na dr ar tr toata lumea sa nu mai ia mita ca dv si sa-si faca treaba din dorinta de a salva pacientul nu pt a castica bani.condoleanta familiei si in primul rand fetitei care va suferi enorm si care nu va intelege niciodata pierderea mamei.asistentelor nu mai suportati regimul care va duce pana la epuizare faceti ceva ca peste tot am vazut ca munciti de nu mai stiti.respect asistentelor care au toata munca in spinare.