fbpx

Mugur Isrărescu acuzat de presa centrală că a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Manole”

173

Cotidianul România Liberă publică, în ediţia print de marţi, un material pe patru pagini care susţine că guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, ar fi semnat zeci de note despre colegi şi diplomaţi pentru Securitatea comunistă, înainte de 1989.

Isărescu neagă acuzaţiile, considerându-le insinuări, „noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceiaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea”. Articolul, semnat de jurnaliştii Cătălin Prisacariu şi Petru Zoltan, cuprinde copii ale unor documente care ar dovedi colaborarea lui Mugur Isărescu cu Securitatea.
„Turnătoriile sursei Manole vizau, în special, diplomaţi străini de la Bucureşti, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomaţi, cel mai des întâlniţi erau cei americani şi britanici. Nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele” pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unităţii Militare 0195″, scriu jurnaliştii de la România Liberă, citați de News. UM 0195 era indicativul Contraspionajului Centralei de Informaţii Externe. Unul dintre documente, din 1979, conţine chiar numele real al sursei Manole: Isărescu Constantin Mugurel, angajat al Institutului de Economie Mondială. Materialul din România liberă prezintă, în facsimil, mai multe note care ar fi fost semnate de Mugur Isărescu, printre care o notă cu „aprecieri pozitive” despre fostul coleg al lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială, Eugen Dijmărescu.
„Într-una din aceste note apare şi un actual europarlamentar: Ioan Mircea Paşcu, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi problema naţională de lângă Academia Ştefan Gheorghiu. Acesta, ca şi „Manole” şi câţiva jurnalişti, participa la un eveniment al ambasadei britanice de la Bucureşti, descris cu lux de amănunte de turnătorul Isărescu”, arată materialul din România Liberă.isarescu2
Jurnaliştii nu oferă informaţii despre momentul în care Isărescu ar fi fost recrutat de către Securitate, dar prezintă informaţii din cartea „De la iscoadă la agentul modern în spionajul şi contraspionajul românesc”, scrisă de Neagu Cosma şi Ion Stănescu (Bucureşti, 2001), care susţine că Institutul de Economie Mondială a fost creat în 1969 de către Securitatea ceauşistă „pentru o mai bună acoperire a ofiţerilor care urmau să primească misiuni în domeniul securităţii externe”. Institutul de Economie Mondială „fusese creat iniţial după modelul unei instituţii similare, coordonată de CIA, cu sediul la New York. Institutul românesc, al cărui prim conducător a fost numit savantul Costin Murgescu, iar ca adjunct generalul Gheorghe Marcu, dispunea de un personal format din specialişti şi tineri cercetători de perspectivă, care au primit grade militare, figurând ca ofiţeri DIE detaşaţi”, arată articolul, bazându-se pe cartea scrisă de Neagu Cosma şi Ion Stănescu, doi foşti generali ai Securităţii comuniste.
Mugur Isărescu a răspuns acuzaţiilor într-un interviu publicat în 20 februarie de Jurnalul Naţional, acordat jurnalistului Dan Constantin. „Este adevărat că statutul neconvenţional al IEM impunea salariaţilor o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomaţi, şi am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, aşa cum era atunci, al instituţiilor statului. Şi cu referinţe pe care angajaţii le scriau între ei ca garanţii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalităţii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă aşa-zisă referinţă nu poate fi decât un prefabricat, aşa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat şi răsverificat. Aşa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceeaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea”, a afirmat Isărescu. Declaraţiile din interviu au fost transmise şi ziarului România Liberă, ca reacţie la materialul care urma să apară.

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Alte subiecte de interes
Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.