Cel mai vechi drum din România – Ar scurta distanța dintre Sibiu și Pitești cu 50 de kilometri

0 1.802

Județele Vâlcea şi Argeş împart un drum care într-un judeţ apare ca fiind naţional, iar în – celălalt judeţean. Acesta reduce distanța dintre Sibiu și Pitești cu cincizeci de kilometri, dar autoritățile nu fac nimic ca să îl asfalteze.

Indiferent de clasificare, drumul este de pământ. Uliţele săteşti din localităţile pe care le tranzitează „drumul – fantomă” despre care pomenim sunt asfaltate. Traseul prin Ţara Loviştei reduce distanţa dintre Sibiu şi Piteşti cu 50 de kilometri şi reprezintă o alternativă la mult – dezbătuta autostradă care ar putea lega Sibiul de Argeş, anunță adevarul.ro.
Judeţul Vâlcea deţine un drum naţional, DN 7 D, care nu a fost niciodată asfaltat, care începe dintr-un alt drum naţional, de importanţă europeană, dar care pe hârtie se termină într-o poieniţă. În realitate se continuă cu un drum judeţean. Este vorba despre un traseu prin Ţara Loviştei care reduce distanţa dintre judeţele Sibiu şi Argeş. Pe vremea comunismului era tranzitat de „rate” – autobuze care mergeau de la Sibiu până la Curtea de Argeş şi înapoi, în fiecare zi. După Revoluţie, artera rutieră la care facem referire apărea în scripte ca drum judeţean. Acum începe însă uimitoarea lui poveste. Autorităţile din Vâlcea nu s-au înţeles cu cele din Argeş în privinţa sorţii acestui drum şi s-au hotărât ca fiecare să-şi gestioneze porţiunea de traseu cum crede de cuviinţă. Vâlcenii au fost ferm convinşi că dacă îi schimbă clasificarea, şi-l transformă în drum naţional, atunci va fi în sfârşit asfaltat. Numai că sunt 15 ani de atunci şi porţiunea din judeţul Vâlcea n-a fost asfaltată decât pe 6 km din cei 31,5 km care străbat Ţara Loviştei. Soarta drumului n-a fost mai bună nici pentru porţiunea care tranzitează Argeşul. „Zilnic, trec pe el, de cel puţin două ori. Merg prin mocirlă, praf, gropi…”, poveşteşte primarul din comuna Perişani, una din localităţile tranzitate de acest drum. Drumul scurtează distanţa dintre Sibiu şi Piteşti cu 50 kilometri DN 7 D ar reprezenta o soluţie pentru şoferii care pierd ore bune în trafic pe Valea Oltului şi chiar pe Dealul Negru, când se produc accidente.

În total, străbate ambele judeţe pe o distanţă de 60 de kilometri, între Câineni – judeţul Vâlcea şi Curtea de Argeş. Acum doi ani, un specialist de la Drumuri Naţionale susţinea că 150 de milioane de euro ar fi de ajuns pentru ca platforma drumului să fie lărgită la zece metri, iar întreaga şosea asfaltată. Ruta DN 7 D – DJ 703H traversează direct zona de deal şi munte între Curtea de Argeş şi Câineni, scurtând distanţa dintre Sibiu şi Piteşti cu 50 de kilometri. Hilar, deşi îşi fac maşinile praf, şoferii care-l tranzitează obligaţi să plătească rovinieta Zeci de şoferi au ameninţat CNAIR cu judecata pentru recuperarea pagubelor create de distrugerea vehiculelor, mai ales că, ca pe orice drum naţional, şoferii care circulă pe „drumul fantomă” din Ţara Loviştei trebuie să plătească rovinietă, altfel riscă sancţiuni severe. Nici una dintre variantele autostrăzii Sibiu – Vâlcea – Argeş nu include vreo porţiune din drumul naţional 7D, Câineni – Boişoara – Perişani – limită cu judeţul Argeş. Modernizarea DN 7 D – DJ 703 H reprezintă însă o alternativă de moment la autostrada Sibiu – Piteşti.drum 2

Drumul care se înfundă, pe hârtie
„Drumul este în proprietatea Ministerului Transporturilor, dat în concesiune celor de la Drumuri Naţionale. Deşi au fost o serie de programe speciale pentru drumuri, cu fonduri europene, n-a reuşit nimeni până acum să-l cuprindă în vreunul, pentru a fi asfaltat. Am pierdut şansa cu PNDL 3, am pierdut trenul PNDL 1, 2, POR. Nimic nu s-a prins! Drumul nu are nici o bază de tratament infrastructural. În plus, el se înfundă pe hârtie. De aia se şi spune că drumul naţional DN 7 D se termină într-o poieniţă. De la Câineni, de unde începe drumul, din intersecţia cu DN 7 / E 81, străbate Vâlcea pe 31,5 km, până la graniţa cu Argeş, unde se continuă cu DJ 703 H.

Practic este unul şi acelaşi drum, cu o denumire la noi şi o alta în judeţul vecin. Drumul apare pe GPS-ul tuturor maşinilor”, explică primarul Ion Sandu, din Perişani.

Deşi apare pe GPS, Institutul Naţional de Statistică nu-l are în scripte ca şi drum de pământ De atâţia ani nu s-au găsit niciodată fonduri pentru reabilitarea lui, indiferent de cine l-a gestionat. Culmea este că deşi apare pe GPS, în scriptele Institutului Naţional de Statistică el nu există, nu ca drum naţional de pământ.

Iarna, turiştii îşi scot maşinile din zăpadă cu tractoarele localnicilor
„Nimeni nu a intervenit până de la Sălătrucu, comună din Argeş, aflată la graniţa cu judeţul Vâlcea, pentru deszăpezire, în această iarnă. Iar acolo, până de curând, pentru că suntem zonă de munte, au fost şi nămeţi de 2 – 3 metri. Vine omul, „păcălit” de GPS, fie ca să scurteze drumul până la Piteşti, fie ca să se bucure de zonă, ajunge până la graniţa cu Argeş şi rămâne înzăpezit. Şi am avut astfel de cazuri şi în această iarnă, de oameni care şi-au abandonat maşinile şi s-au întors în cel mai apropiat sat după un tractor, care să-i scoată din zăpadă”, mai spune cu năduf primarul Sandu. „Pe cei din judeţul Argeş nu-i interesează”, acuză edilul. „Am fost de nenumărate ori să discut cu ei, inclusiv cu preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, dar, după ei, judeţul se termină în comuna Sălătrucu. Deci, mai mult nu-i interesează”, trage concluzia edilul vâlcean. Mii de adrese şi jalbe în proţap fără nici un rezultat Ion Sandu este cel mai vocal dintre primarii din Ţara Loviştei şi probabil şi cel mai gospodar dintre ei. De ani de zile se zbate să schimbe soarta comunităţii pe care o păstoreşte şi a drumului naţional care-i trece prin ograda.
A făcut mii de adrese, poteci la toate instituţiile statului, s-a plâns în dreapta şi în stânga, ba chiar a ameninţat cu judecata Compania Naţională care administrează drumul. Dar până acum, fără sorţi de izbândă. S-a scris de atâtea ori despre acest drum, dar el continuă să fie ca acum 2000 de ani, când se bănuieşte că prin zonă mărşăluiau trupele romane. Cum a fost clasat din drum judeţean în drum naţional DN 7 D arată pe multe porţiuni chiar mai rău decât un drum forestier. Aşa că nu de puţine ori şoferii s-au plâns că îşi rup maşinile în hârtoape. Până în 2003, DN 7 D a fost administrat de Consiliul Judeţean Vâlcea, apoi a fost transformat în drum naţional, pe criterii politice, după cum spun unii primari. „La acea vreme, PSD se lupta să câştige alegerile la Titeşti şi au spus oamenilor că dacă le votează candidatul asfaltează DJ 703 H. Aşa a devenit drum naţional – DN 7D. Dar cum nu au avut putere juridică şi nu s-au înţeles cu colegii lor din Argeş, drumul a fost clasat doar în Vâlcea – din Câineni şi până la graniţa cu Argeş”, susţin edilii. Nici liberalii n-au fost mai breji. În 2008, Ţara Loviştei primea vizita preşedintelui Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Bogdan Olteanu, dar discuţiile de atunci au rămas la stadiul de promisiune. Alţii pretind încă că la vremea aceea nu existau bani ca să fie asfaltat şi pentru că s-au găsit nişte bani la CNADNR pentru asfaltarea acelui drum, a fost preluat de acesta. Dar… planul nu s-a mai continuat, nici politic, nici instituţional.drum 4

Din prostie a rămas neasfaltat
„Dintr-o prostie românească s-a ajuns ca acest drum naţional să rămână neasfaltat”, mai spune Sandu care în urmă cu trei ani ameninţa că va acţiona CNADNR-ul în instanţă, având de partea sa susţinerea tuturor primarilor din localităţile tranzitate de drumul naţional: Câineni, Titeşti, Boişoara. Edilul spera că magistraţii vor obliga compania fie să cedeze drumul Consiliului Judeţean, fie să-l modernizeze „pentru că nu este corect ca, în secolul XXI, dumneavoastră să mergeţi pe asfalt şi noi prin gropi şi noroi!”, spunea alesul la acea vreme. Între timp, pentru că a tot primit semnale că se pot găsi soluţii, nu a mai apelat la instanţă şi s-a răzgândit la fel ca şi asupra declasificării drumului naţional, din nou la statul de drum judeţean.

România secolului XXI: uliţe săteşti asfaltate, drum naţional de pământ
Hilar este faptul că uliţele săteşti din Ţara Loviştei sunt asfaltate cu fonduri europene, în timp ce DN 7 D, deşi drum de importanţă naţională rămâne de pământ.
„Am şi uitat câte memorii, adrese şi deplasări am făcut la Bucureşti, la Vâlcea sau la Craiova. Am vorbit cu toţii parlamentarii de până acum. Ne ştiu toţi directorii din ministere, toate conducerile CNADNR – acum CNAIR, fără rezultat. Suntem, probabil, cel mai lung drum naţional de pământ din România. Iată cum arată neputinţa unui stat, incapacitatea unora de a înţelege că ne condamnă la subzistenţă pe toţi, o întreagă regiune montană: cinci comune cu potenţial turistic şi economic fantastic. Cine să vină în astfel de condiţii să investească? Ne mai mirăm că şomajul este în floare, că sărăcia este la ea acasă ca şi depopularea acestor zone?”, întreabă primarul din Perişani.

De ce nu a fost asfaltat până acum – eroarea umană din scripte
Ion Sandu spune că ştie şi de ce nu s-a putut face nimic până astăzi: „Am primit un răspuns odată, de la autorităţile naţionale, în care mi se spunea că acest drum nu a îndeplinit trei condiţii de bază, când a fost clasificat: nu leagă două municipii între ele, dintre care un municipiu capitală de judeţ, nu trece printr-un punct vamal şi a treia nu o mai ştiu”. A treia, probabil, este eroarea umană. În 2003, când a fost clasificat din drum naţional, la întocmirea hotărârii de guvern, în loc să fie trecut cu denumirea de DN 7 D a fost înregistrat DN 7 C.

Mici cosmetizări, de-a lungul a trei decenii şi doar 6 km din cei 30 asfaltaţi
De-a lungul timpului, drumul a cunoscut doar mici lucrări de balastare, de refacere a şanţurilor din pământ, de decolmatare a podeţelor tubulare şi de completare a indicatoarelor rutiere în locul celor degradate sau dispărute. La un moment dat, o porţiune chiar a fost afectată de o alunecare de teren. Primarii vor declasificarea acestui tronson în drum judeţean, sperând că măcar acum Consiliul Judeţean Vâlcea să-i ajute să-l asfalteze fie din fonduri proprii, fie din fonduri europene. De curând, au fost demarate demersuri pentru declasificarea drumului la rang de drum judeţean şi preluarea lui de către Consiliul Judeţean Vâlcea.drum 5

„Cel mai vechi drum din România, locul unde s-a născut Ţara Românească”
„Este o arteră extrem de importantă pentru ceea ce va însemna dezvoltarea acestei zone a judeţului Vâlcea, una dintre cele mai frumoase din România”, recunoaşte şi şeful administraţiei judeţene, Constantin Rădulescu.
„Cel mai vechi drum din România, Drumul Naţional 7 D, o eroare în actele rutiere care trenează de mai bine de 10 ani, un drum care traversează istoria şi timpul, dar totodată poate cea mai frumoasă depresiune montană a Vâlcii, locul unde s-a născut Ţara Românească, locul unde munţii înconjoară zona care a dat dinastia Basarbilor, locul unde Posada a încheiat pentru totdeauna visul de expansiune a regatului maghiar, deci drumul romanilor, drumul cruciaţilor, drumul mătăsii, drum care lega Europa Apuseană de Orient, acest drum care are peste 2000 de ani, astăzi înscrie cea mai importantă dată din istoria sa… După ce a fost abandonat de istorie în urmă cu trei secole, odată cu construcţia Văii Oltului, ajungând azi, un oarecare drum de pământ care taie ca o aortă Ţara Loviştei, cinci comune depinzând de el, acest drum primeşte în sfârşit o paternitate”, scria acelaşi preşedinte de Consiliu Judeţean pe pagina sa de socializare. Acesta a mers în zonă pentru a discuta cu primarii despre formalităţile de preluare şi despre modul cum se vor derula investiţiile pe acest drum. „Am transmis cererea de preluare a DN 7 D şi transformarea în drum judeţean”, mai spune Rădulescu fără să amintească şi cum va realiza asfaltarea lui, adevărata problemă.

Pe vremea lui Ceauşescu s-a dorit modernizarea lui de către străini
Nici localnicii nu mai au vreo speranţă: „De trei decenii eu aşa îl ştiu. Arăta mai bine pe vremea lui Ceauşescu. Circulau autobuzele pe el atunci, Curtea de Argeş – Sibiu, în fiecare zi, dus- întors. Din anii 80 se tot spune mereu că se va asfalta şi nimic. Nu avem speranţe”, afirmă muntenii. „În anii 80 circulau 22 de curse zilnic! Erau pline cu muncitori şi elevi din Sibiu, Mârşa, Tălmaciu, Brezoi şi Râmnicu Vâlcea. Era şi o cursă zilnică între Sibiu şi Curtea de Argeş. De multe ori am străbătut pe jos 11 km între Boişoara şi Câineni, pentru că nu aveam loc în autobuz. Iar acum satele sunt semipustii, dar locurile au rămas la fel de minunate! Dacă s-ar reface drumul, s-ar repopula treptat zona!”, susţine alt cunoscător al zonei. Oamenii spun că deşi s-a mai încercat peticirea lui de-a lungul timpului, cu pietriş, faptul că este tranzitat de maşini de mare tonaj încărcate cu lemne, duce la distrugerea lui şi menţinerea într-o stare de degradare continuă. „Trec maşinile mari, încărcate cu lemn. Dar nimeni nu bagă o maşină de balast, deşi bani se fac pe seama lui”, mai spun aceştia. Şi cei de la CNAIR care au ajuns în zonă pentru a face „mici retuşuri”, atrag atenţia asupra acestei probleme şi cer celor care exploatează lemnul în zonă să nu mai supraîncarce camioanele. „În 1987, au venit aici mai mulţi specialişti din Franţa, Italia şi de la noi. Au stat 10 zile aici în Perişani, au măsurat, au discutat. Apoi au plecat la Bucureşti şi s-au dus la premierul de atunci – Dăscălescu. Ceauşescu ar fi fost de acord ca străinii să-l modernizeze, dar Dăscălescu a spus: lăsaţi, că-l putem face şi noi, românii”, afirmă un alt localnic. CITIȚI AICI CONTINUAREA!

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.
Loading...