Ora de Sibiu
Știri in direct

Pictura din Sala Unirii de la Alba Iulia – Distrusă de comuniști, refăcută la Sibiu

458

Pentru prima dată în ultimii 50 de ani vizitatorii care intră, în Sala Mare a Unirii de la Alba Iulia, vor vedea în premieră o pictură monumentală, care nu era acum o sută de ani.

Aceasta a fost realizată în 1922 de francezul Pierre-Bellet şi dată jos de pe pereţi şi tăiată de comunişti, după care a fost refăcută în unul din cele mai mari laboratoare de restaurare din România, de către specialiştii Muzeului Naţional Brukenthal de la Sibiu, anunță Agerpres.
Primii care au văzut pictura din Sala Mare a Unirii au fost chiar regii Ferdinand şi Maria în 1922.
„Eu văd această pictură ca pe un dar al Guvernului României pentru zona noastră, pentru actul în sine de Unire. Pentru că putea foarte simplu să se picteze într-o parte Ferdinand, în partea cealaltă Maria. (…) Nu apar Ferdinand şi Maria acolo, apare Carol şi toţi domnitorii noştri anteriori din istoria noastră milenară”, a declarat, pentru AGERPRES, restauratorul specializat în pictură, Ioan Muntean, de la Muzeul Naţional Brukenthal.
Dacă la Alba Iulia, pictura lui Pierre-Bellet poate fi admirată doar sâmbătă, 1 decembrie, după care clădirea va fi închisă pentru restaurare, la Sibiu, în curtea interioară a Muzeului Naţional Brukenthal, vizitatorii pot vedea fotografii cu picturile autorului francez şi cum au fost restaurate aici, până la finalul anului.
În 1 decembrie 1918 pe pereţii Sălii Marii Uniri de la Alba Iulia nu existau picturi. La doi ani după Unire, francezul Pierre-Bellet a început să realizeze una din cele mai impunătoare picturi din România.
Autorul picturii din Sala Mare a Unirii de la Alba Iulia este un francez născut în Galaţi. Pierre-Bellet, care s-a apucat să picteze pentru Sala Mare a Unirii după 1918, lucrarea lui fiind gata în 1922, în momentul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Bellet a fost ales să realizeze pictura de la Alba Iulia de o comisie desemnată de către generalul Averescu, în calitate de premier. Din comisie făceau parte, printre alţii, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, Miron Cristea, primarul din Alba Iulia şi cinci experţi consultanţi, Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, viitor preşedinte al Academiei Române, George Enescu, Costin Petrescu, cel care a decorat Ateneul Român şi Victor Ştefănescu, arhitectul care a făcut Cazinoul de la Constanţa şi proiectul Catedralei Încoronării de la Alba Iulia.
„Foarte puţine se ştie despre pictor. Noi am căutat date despre el şi este menţionat în câteva expoziţii la Bucureşti. (…) Părinţii lui (Pierre-Bellet n.r.) erau vânzători de cereale, comercianţi în Galaţi. (…) Cu siguranţă că a terminat o şcoală de artă”, aminteşte restauratorul specializat în pictură, Ioan Muntean, de la Muzeul Naţional Brukenthal.
Potrivit acestuia, lista cu cei ce urmau să fie pictaţi la Alba Iulia de către Pierre-Bellet ar fi fost făcută de Nicolae Iorga.
Pierre-Bellet a decorat în anul 1920 nişele situate deasupra căilor de acces şi cele două arce ale Sălii Mari a Unirii din Alba Iulia. Această pictură care este executată în tehnica ulei pe pânză are forma unui arc, lat de peste un metru jumătate, lung de mai mult de opt metri şi lat de patru metri jumătate.Cu câţiva ani înainte de sărbătorirea a jumătate de Centenar în 1968, înainte de o vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Alba Iulia, comuniştii au smuls de pe pereţi pictura lui Pierre-Bellet.
„Înainte să se sărbătorească jumătate de Centenar, a fost o vizită a lui Ceauşescu şi atunci s-a reamenajat Sala Unirii. (…) Nu corespundea din punctul lor de vedere cu linia politică nouă, după război. Comuniştii nu aveau de ce să lase pe perete pe regele Carol. În plus era o pictură de altă factură, care semăna cu pictura toată veche. Nu era realismul socialist pe care ei şi-l doreau. Când s-a dus Ceauşescu în vizită, ei au făcut o chestie cum se făcea pe vremea respectivă, cum ne aducem aminte, (…) pe jos unde era parchetul au pus nişte covoare şi picturile le-au mascat sus ca să nu se vadă găurile din perete care erau de la picturile astea, pentru că pictura asta pe pânză a fost practic lipită pe perete. Pur şi simplu au sfâşiat-o. Nu conta pentru ei. Au tăiat pictura bucăţi, bucăţele. Spre exemplu, Tudor Vladimirescu a fost tăiat pe jumătate. Pictura aceasta, chiar dacă nu corespundea la ce îşi doreau ei să fie, putea fi conservată”, a explicat Ioan Muntean, de la Muzeul Naţional Brukenthal.
Comuniştii care au distrus pictura lui Pierre-Bellet nu au aruncat-o totuşi la gunoi, ci au refolosit-o în alte scopuri sau au ascuns-o parţial. Practic, pictura mare de pe perete a fost tăiată în bucăţi şi o parte folosită pentru capitonarea uşilor şi a ferestrelor, în aşa fel încât să nu se mai vadă chipurile celor pictaţi. Altă parte din pictură a fost ascunsă zeci de ani într-un depozit al muzeului din Alba Iulia. În perioada comunistă, picturile lui Pierre Bellet au fost înlocuite cde cele ale lui Constantin Piliuţă.
Restauratorii sibieni au primit în 2015, de la Alba Iulia, câteva pachete cu fragmente din pictura ruptă şi distrusă şi două fotografii alb negru, cu Sala Mare a Unirii, când opera lui Pierre-Bellet era încă pe pereţi. Ioan Munteanu îşi aminteşte că echipa de restauratori de la Muzeul Brukenthal din Sibiu a mai primit drept ajutor o copie după o singură pagină, dintr-o broşură cu Alba Iulia, publicată de o comisie înainte de 1922, anul încoronării. Practic, restauratorii s-au confruntat cu o problemă de la început: aveau să facă un puzzle imens, cu o însemnătate istorică pentru ceea ce înseamnă ziua de 1 Decembrie 2018. Restaurarea de la Sibiu a durat un an.
„A fost o problemă încă de la început, pentru că din punct de vedere profesional, asta nu se încadrează numai la restaurare. Noi avem nişte norme. În normele noastre de conservare scrie foarte clar, că în momentul în care ai mai puţin de jumătate dintr-un obiect, nu te apuci să reconstitui. De data asta, noi am stat foarte mult în cumpănă la început şi ne-am gândit ce avem de făcut, că puteam să refuzăm din punct de vedere profesional. (…) Ne-am pus problema ca noi să depăşim graniţele profesionale şi să facem mai mult. Şi am făcut o excepţie şi din cauza faptului că am considerat că pictura asta este istorică, pe care noi trebuie să ne-o recuperăm”, explică Ioan Muntean, de la Muzeul Naţional Brukenthal.
Experţii sibieni au început să măsoare suprafaţa picturii originale şi să identifice fragmentele care s-au păstrat. De la bucăţi de doar 20 de centimetri, până la bucăţi mai mari de doi metri, toate au ajuns să strălucească sâmbătă, 1 decembrie 2018, la Alba Iulia, mulţumită talentului, răbdării şi măiestriei experţilor restauratori de la Sibiu. Pictura lui Pierre-Bellet prima dată a „prins viaţă” pe calculator, fiind refăcută total virtual. O altă provocare a fost să se picteze şi refacă culorile, pentru că fotografiile pe care le avea echipa de la Sibiu erau alb-negru.
„Nu puteam să facem gri sau alb-negru pictura noastră şi să se rupă de cromatica generală. Fondul a fost refăcut total, ca să fie uniform, cu modelul original pe care l-am găsit. Uite, din arcul A sunt cinci portrete realizate de Bellet, care sunt originale. Ştirbei de exemplu, era tăiat de la gât. Noi am identificat sursele de inspiraţie pentru realizarea portretelor, folosite de către Bellet. Şi el la rândul lui s-a inspirat şi a văzut cum a fost făcut portretul lui Brâncoveanu şi după portretele de epocă le-a realizat”, a declarat Ioan Muntean, de la Brukenthal.
Din pictura originală au mai fost păstrate doar cinci din cele 12 portrete: Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Tudor Vladimirescu şi Barbu Dimitrie Ştirbei. Din pictura originală lipsesc portretele domnitorilor Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Grigore Bibescu, Mihail Sturza, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. Cele trei picturi care decorau nişele din Sala Mare a Unirii îi înfăţişează pe Avram Iancu, împăraţii Traian şi Decebal, şi Horia, Cloşca şi Crişan.
În vederea recuperării picturii, au fost realizate de către restauratorii sibieni şasiuri noi pe care a fost ancorată pânza de dublare. Fragmentele păstrate din pictura originală au fost dublate la cald şi presate. Procesul de restaurare a continuat prin operaţiunile de curăţare a stratului de culoare şi chituirea lacunelor. Pentru fragmentele de pictură originală a fost realizată integrarea cromatică a lacunelor, iar pentru restul suprafeţelor a fost aplicată o culoare de fond. Pentru realizarea portretelor lipsă s-au folosit culori de ulei, documentaţia grafică bazată pe modelele folosite de Pierre Bellet şi soluţiile de abordare stilistică şi grafică stabilite de comun acord de către membrii echipei de la Brukenthal. Pentru fond, s-a realizat un şablon din carton după modelul original, iar aplicarea modelului s-a făcut cu ajutorul aerografului. Recuperarea picturilor monumentale în formă de arc nu a presupus doar un complex proces de restaurare, ci şi proiectarea şi implementarea modalităţilor de împachetare şi transportare. Ele au fost desfăcute de pe şasiu şi împachetate pe un tambur special. Datorită dimensiunilor, lucrările în formă de arc au fost scose din atelierul de restaurare de la Brukenthal, pe fereastră, cu ajutorul unei echipe de alpinişti utilitari.
Recuperarea picturii originale din Marea Sală a Unirii de la Alba Iulia este cea mai mare lucrare de restaurare făcută vreodată la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu şi o premieră în acest domeniu, în România. Restauratorii de la Sibiu au fost nevoiţi şi să repicteze părţi care au fost distruse complet de către comunişti.
„Proiectul recuperării picturii monumentale din Sala Mare a Unirii, Alba Iulia, a presupus două categorii de intervenţii reciproc condiţionate: restaurarea fragmentelor existente şi repictarea părţilor lipsă, având o complexitate fără precedent, atât în activitatea de restaurare a Muzeului cât şi la nivel naţional. (…) Echipa de proiect a fost alcătuită din restauratori pictură Cristina Fău, Ilie Mitrea, Ioan Muntean, Andrei Popa şi Celestina Albişor, cu ajutorul colegilor restauratori textile Camelia Crişan şi Simona Stănculescu, şi dr. Alexandru Sonoc pentru documentarea istorică. Pictura monumentală urmează să fie inaugurată la Alba Iulia în 1 decembrie 2018, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri”, se arată în prezentarea expoziţiei de la Sibiu, dedicate picturii de la Alba Iulia.
Sala Unirii este o clădire monument-simbol pentru istoria României. Restauratorii de la Sibiu au considerat că dacă un minoritar din România, un francez, a putut realiza o asemenea pictură, atunci şi ei trebuie să reuşească să recupereze o bucată din istoria noastră, chiar dacă misiunea lor părea la început una imposibilă.
„Dacă un pictor francez a pictat pentru noi, pentru România, dacă el a cinstit istoria noastră, cu atât mai mult ne obligă pe noi să facem lucrul acesta şi să ne recuperăm istoria”, a spus Ioan Muntean, de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu

Primește titlurile instant

Loading...

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.
Loading...