fbpx
Ora de Sibiu
Știri in direct

Anul 2018 – Apocalipsa porcilor în România

142

România a fost cea mai afectată țară de pesta porcină. Mii de focare au fost înregistrate până la jumătatea lunii decembrie. Pagubele produse de eutanasierea porcilor sunt imense. 

Au mai fost anunțate 527 de cazuri la mistreți, iar în total au fost eliminați 364.157 de porci afectați de boală.

Până la data menționată erau stinse 12 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

8.409 proprietari au fost despăgubiți, valoarea totală a plăților fiind de 237,31 milioane lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară în vara anului 2017, în judeţul Satu-Mare. O curiozitate sau un soi de coincidență face ca primul caz de pestă porcină africană să fi apărut la doar două luni după ce România a fost admisă pe lista statelor libere de pestă porcină clasică de către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE). Statutul de țară liberă la pestă porcină urma să deschidă noi piețe pentru exporturilor de carne de porc și produse din carne de porc, în Statele Unite, Canada, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, state care, spuneau la aceel moment oficialii români, s-au arătat foarte interesate pentru ințierea de negocieri în acest sens. Demersurile către OIE au fost inițiate în 2014, și au inclus toate programele anuale de eradicare a pestei porcine clasice, implementate de serviciile veterinare din țara noastră începând cu 2007.

După aceeste demersuri, la finele lunii iulie 2017 este descoperit primul focar de pestă porcină africană, într-o gospodărie din județul Satu Mare. Primele investigații întreprinse la fața locului de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu Mare a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

De atunci boala a căpătat o extindere explozivă în sud-estul și una ceva mai lentă în nord-vestul României, deplasându-se ușor spre centrul țării.

Observând agresivitatea cu care se răspândește boala, au fost fermieri care au afirmat că România a fost ținta unor atacuri bio-teroriste, solicitând intervenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

La nivelul autorităților, eforturile au fost, la nivel declarativ, pe măsura urgenței și intensității crizei, dar rezultatele nu au prea apărut, de unde și extinderea agresivă. Singura măsură de care s-au folosit intens oficialii statului a fost despăgubirea în bani acordată celor afectați.

De unde puterea virusului? Profesorul spaniol José Manuel Sánchez-Vizcaíno, expert în virusologie, a expus în România rezultatele cercetărilor sale asupra virusului pestei porcine africane, dar și experiența dobândită în lupta pentru combaterea bolii, în Spania, Portugalia și Lituania. Principalele probleme în controlul pestei porcine africane, conform expertului, sunt: organismul animal nu produce anticorpi pentru neutralizare (motiv pentru care încă nu s-a găsit un vaccin), rezistența mare la condițiile de mediu, variabilitate a genotipurilor mare (24 genotipuri), semnele clinice ale animalelor infectate sunt asemănătoare cu cele ale altor boli, diagnosticul se poate pune doar în urma analizelor de laborator, contaminarea se face pe mai multe căi (insecte contaminate, resturi contaminate, animale purtătoare, condiții de biosecuritate nerespectate).

Potrivit analizei lui Sánchez-Vizcaíno, principalele probleme în ceea ce privește pesta porcină africană sunt fermele cu biosecuritate slabă (cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mișcare și în afara padocurilor, în curte), procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în transabilitate, controlul scăzut al mișcării animalelor și al dezinfecției vehiculelor de transport. De asemenea, expertul susține că este nevoie de un program global de eradicare, schimbări în industria porcului și identificarea de soluții pentru mișcările din fermele comerciale. Printre factorii de risc, cei mai importanți au fost menționați importurile ilegale de porci vii și produsele din carne de porc și biosecuritatea scăzută în exploatațiile de creștere a porcilor. A fost subliniat faptul că, în cazul bolilor care prezintă un pericol de răspândire prin intermediul animalelor sălbatice, biosecuritatea reprezintă un instrument esențial.

Încercând să explice dezastrul pentru fermieri, ministrul Agriculturii Petre Daea s-a ales și cu o verificare din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, deoarece a comparat efectele epidemiei cu Holocaustul. „Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod și avem o veste proastă, că virusul ar fi și în alt complex-care înseamnă 17.000-18.000 de capete. (…) Nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente ca să ușureze boala. Singura metodă este sacrificarea. Porcii aceștia toți se incinerează (…), e o muncă extraordinară, acolo este că la Auschwitz, domnule. Gândiți-va că acolo sunt efective de porci care pleacă de aici, se asomează, trec dincolo în partea cealaltă și se pun pe foc. Alții se izolează. Procedura o fac medicii veterinari, care sunt la limita rezistenței psihice, ca să stai cu 2-3000 de porci pe zi să îi omori, se află în fața unei situații greu de explicat, dar mai ales greu de ținut „, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la o televiziune.

Ulterior, reprezentanții Opoziției i-au cerut demisia, iar ca răspuns Daea și-a cerut scuze public susținând că a vrut doar să arate care este durerea sufletească a fermierilor.

Lupta cu pesta porcină africană va continua și în 2019, desigur; în alte țări erdicarea bolii a durat ani, zeci de ani – în Spania, de exemplu, a fost nevoie de trei decenii. În Rusia, în 1977, an în care se sărbătoreau 50 de ani de la Marea Revoluție din Octombrie, lichidarea focarului din Odesa a dus la apariția unei coloane de fum atât de mari și de persistente încât a trezit până și mirarea americanilor.

Pe de altă parte, experiența acumulată de statele în care boala a fost prezentă este importantă. În Rusia, măsurile de securitate și de control al bolii au dus la dublarea producției din ferme, în prezent, de la nivelul din 2007, în condițiile marile unități de creștere a animalelor au înțeles să fie atente, să controleze mâncarea animalelor, procesul de dezinfecție, carantina, accesul în incinte, vânarea porcilor mistreți, ansamblul de măsuri pe care, la noi, îl cunoaște toată lumea, dar puțini îl respectă.

Primește titlurile instant

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Folosim cookie-uri pe site-ul nostru pentru a putea colecta si folosi date ce ne ajuta sa personalizam continutul si reclamele afisate, pentru a oferi utilizatorilor functionalitati integrate cu platformele social media si pentru a analiza traficul pe site. Impartasim informatiile privind modul in care utilizatorii folosesc site-ul cu partenerii nostri care utilizeaza de asemenea tehnologii online, precum cookies, pentru a colecta si folosi date personale pentru a personalize continutul si reclamele afisate, pentru a oferi utilizatorilor functionalitati integrate cu platformele social media si pentru a analiza traficul pe site si pe intreg internetul. Poti oricand sa te razgandesti si sa iti revizuiesti alegerea. Accept Detalii

Loading...