Ora de Sibiu
Știri in direct

România post Centenar. Cu ce ne-am ales

76

Ne-am pregătit pentru centenar, am împrumutat bani pentru statui și concerte, s-a cheltuit enorm. Dar, cu ce s-au ales românii după ce 2018 a trecut? 

Arad

Centenarul a fost sărbătorit în orașul Arad prin inaugurarea unei lucrări de artă tridimensională, la începutul lunii decembrie. Grupul statuar intitulat “Arad – 1918” a fost realizat de Primăria Arad după ce monumentul promis de către Guvern încă din anul 2012 nu a fost montat la marcarea a 100 de ani de la Marea Unire, în ciuda declarațiilor făcute de fostul ministru al Culturii.

Povestea Monumentului Marii Uniri, ce trebuia amplasat în orașul Arad, a început în anul 2007. Atunci, sculptorul brașovean Florin Codre a câștigat concursul organizat de Ministerul Culturii în vederea realizării lucrării de artă ce urma să fie montată în centrul Aradului. Monumentul ar fi trebuit să fie dezvelit în data de 1 decembrie 2012, însă lucrarea nu a fost adusă la timp de sculptor.

Imediat, Ministerul Culturii l-a dat în judecată pe sculptor, iar în anul 2015, Florin Codre a pierdut procesul, fiind obligat să transporte pe propria cheltuială și să amplaseze la Arad Monumentul Marii Uniri. În anul 2016, Curtea de Apel București a hotărât că decizia este una definitivă. Cu toate acestea, sculptorul nu s-a conformat, invocând o serie de motive.

În toamna acestui an, fostul ministru al Culturii, actorul George Ivașcu, declara că Monumentul Marii Uniri ar urma să fie amplasat până cel târziu în data de 25 noiembrie în centrul orașului Arad. Locația a fost aleasă ca fiind în imediata apropiere a sediului Consiliului Județean Arad, în zona Pădurice, unde urma să fie realizat un parc al Unirii.

Realizând că sunt șanse mici ca lucrarea artistică să fie adusă la Arad într-un termen atât de scurt, primarul orașului, Gheoghe Falcă, a luat decizia ca municipalitatea să realizeze propriul monument al Unirii. Astfel, în data de 3 decembrie, a fost inaugurat grupul statuar “Arad – 1918”, care a fost inaugurat în scuarul din proximitatea fostului cinematograf Dacia. Monumentul a fost realizat de către un grup de elevi, coordonat de profesori. Lucrarea de artă este una interactivă, prin care trecătorii pot pătrunde, refăcând simbolic traseul Unirii.

Caraș-Severin

Locuitorii orașului Reșița, din județul Caraș-Severin, au marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod inedit. Astfel, cetățenii au fost încurajați de reprezentanții primăriei să trimită mesaje în viitor, în cadrul unui proiect care s-a desfășurat în perioada 19 – 30 noiembrie. Scrisorile strânse de la oameni au fost îngropate într-o “capsulă a timpului”, în data de 1 decembrie, în centrul orașului Reșița, cu ocazia manifestărilor organizate de Centenar, urmând a fi deschisă peste o sută de ani.

Concret, locuitorii din Reșița au fost provocați de către reprezentanții primăriei să transmită printr-o scrisoare de câteva rânduri un gând, o trăire, un sentiment, un sfat, o realizare, o dezamăgire, un plan de viitor, o viziune asupra României și a orașului. Scrisorile au putut fi depuse într-o urnă amplasată în holul Primăriei Reșița. “Capsula timpului”, în care se află scrisorile, urmează să fie deschisă la aniversarea a 200 de ani de România, în 1 decembrie 2118.

“Te salut urmaș al Reșiței, ceva ne leagă pe mine și pe tine peste secole, iar timpul nu face decât să ne confirme acest lucru, apartenența mea și a ta la acest neam românesc milenar. Când citești această scrisoare, la 200 de ani de la Marea Unire și la 100 de ani de la acest moment în care eu îți scriu, nu vreau să-ți vorbesc despre luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz, lecția de istorie este dator s-o descopere și s-o respecte peste secole orice român fără a-i fi impusă cu forța, se numește dragoste de neam și de trecutul acestuia. Iar cei care s-au jertfit acum 200 de ani merită respectul tău, așa cum am încercat și noi să-l arătăm într-o zi de 1 decembrie 2018. (…) Reșița mea este acum Reșița ta. Viziunea mea a fost despre renașterea acestui oraș. Asta am încercat și sper ca acum, în 2118, tu să reușești să miști lucrurile mult mai ușor”, a scris Ioan Popa, primarul orașului Reșița, în mesajul pus în “capsula timpului”, adresat viitorului edil al orașului din anul 2118.

În total, peste 100 de reșițeni au depus scrisori adresate generațiilor viitoare.

Cluj

Cluj-Napoca rămâne, după Centenar, cu trei statui din bronz ale unor înalte fețe bisericești – ortodoxe și greco-catolice, inaugurate înaintea Zilei Naționale, și un bust al regelui Decebal. Primele două statui, ale mitropolitului Bartolomeu Anania, respectiv al episcopului Nicolae Ivan, au fost amplasate în fața Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Cluj-Napoca, iar cea de-a treia, a cardinalului Iuliu Hossu, pe Bulevardul Eroilor, vizavi de Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”.

Statuile mitropolitului Bartolomeu și episcopului Ivan au o înălțime de 2,80 metri, fiind realizate de două cadre didactice de la Universitatea de Artă și Design (UAD) Cluj-Napoca, Alexandru Păsat și Septimiu Jugrestan, iar cea a cardinalului Iuliu Hossu măsoară 2,60 metri și este opera sculptorului Ilarion Voinea.

Mitropolitul Bartolomeu Anania, cel care a reîntemeiat Mitropolia Clujului după 1990, a fost un om de cultură care a lucrat 10 ani la diortosirea Bibliei, iar episcopul Nicolae Ivan a fost cel care a pus bazele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Cluj-Napoca.

Costurile de realizare a celor trei statui s-au ridicat la 270.000 de euro, fiind suportate de Primăria Cluj-Napoca.

De asemenea, în anul Centenar, în incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” a fost dezvelit bustul regelui dac Decebal, în cadrul expoziției „România 100. Simboluri identitare. Portrete de daci și romani”. Bustul a fost realizat din piatră de către sculptorul Ioan Bolocan.

Pe lângă statui, la Cluj-Napoca au mai avut loc pe parcursul anului diverse expoziții, conferințe și lansări de carte având ca tematică Unirea de la Alba Iulia din 1918, dar autoritățile au susținut că statuile sunt cele care vor dăinui peste ani și vor aminti urmașilor despre acest an important pentru România, cel în care s-a sărbătorit Centenarul.

Suceava

Evenimentele dedicate Centenarului au început, la Suceava, pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, care a fost sărbătorită cu mai mare fast de autoritățile locale decât ziua de 1 Decembrie.

Peste 450.000 de lei au cheltuit autoritățile pentru manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara. Au fost spectacole, cu invitaţi din toate regiunile istorice ale României, transmisii live, spectacole de laser şi lumini şi focuri de artificii. Primăria Suceava a desemnat 28 de personalități drept „Cețățeni ai Centenarului”, pe care i-a premiat pe 28 noiembrie, cel mai tânăr premiant având 16 ani, iar cel mai vârstinc 101.

În anul Centenar, județul Suceava a fost campion la numărul de proiecte depuse pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri: 135 de proiecte depuse de 55 de primării și de Consiliul Județean. Autoritățile au cerut bani pentru reabilitarea sau realizare a peste 40 de monumente, dar și pentru investiții în turism și infrastructură. Sumele primite de la Ministerul Culturii au ajuns abia pentru câteva reabilitări de monumente, Primăria Suceava, de exemplu, fiind nevoită să acceseze un credit pentru reabilitarea celui mai impunător monument din oraș – monumentului ecvestru „Ștefan cel Mare”.

Consiliul Județean Suceava și primăriile din județ au cerut bani pentru reabilitari de drumuri, amenajare de centuri ocolitoare, deschidere de noi puncte vamale, printre cele mai neobișnuite proiecte numărându-se extinderea ambulatoriului Spitalul de Urgență, a terminalului 2 al aeroportului, achiziția de utilaje necesare intervențiilor în situații de urgență și calamități, dar și pentru cadastrarea județului, alimentarea cu gaz metan a municipiului Vatra Dornei.

În luna augusta anului Centenar, coroana reconstituită a lui Ştefan cel Mare a fost expusă permanent, în muzeul Mănăstirii Putna forma, proporțiile și materialele folosite fiind alese conform reprezentărilor originale. Coroana poate fi admirată de pelirinii care ajung în Nordul Moldovei.

Botoșani

La Botoșani, pregătirile pentru Centenar au fost lăsate pe ultima sută de metri. Nu au fost solicitări deosebite de alocări de fonduri prin Programul Centenar, majoritatea investițiilor vizând reabilitări de monumente.

Cu două zile înainte de 1 Decembrie, Consiliul Local Botoșani și-a amintit că urmează cea mai importantă sărbătoare și a alocat o sumă de 50.000 de lei pentru cumpărarea unui mash tricolor de mari dimensiuni, a unor cărți dedicate Unirii, dar și pentru un tablou reprezentând Hora Triumfală a autorului Relenschi Daniel Andrei, dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri.

Remarcabilă a fost o comună din județul Botoșni, care a marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod inedit. Primăria a cupărat 1.800 de drapele pentru localnicii din Vârfu Câmpului pentru a întări patriotismul localnicilor care au cerut de mai bine de un an drapele pentru a le arbora la porţi. Cu trei săptămâni înainte de 1 decembrie, cele șase sate din comuna Vârfu Câmpului s-au umplut de drapele și nu a existat nicio gospodărie care să nu aibă drapel național. Băncile din comună au fost vopsite și ele în roșu, galben și albastru, iar mașinile localnicilor au fost decorate cu steaguri în miniatură.

Bistrița-Năsăud

În Bistrița-Năsăud, Centenarul Marii Uniri a fost sărbătorit cu o paradă militară spectaculoasă, cu show aviatic, demostrații de luptă și salturi ale parașutiștilor militari, cu drapelul inscripționat „România 100”. MIG-uri care au survolat zona în timpul paradei militare, Ghepard-ul (sistem de artilerie antiaerian blindat) care a tras cu armament de manevră după elicoptere au putut fi văzute în Prundu Bîrgăului, exercițiile militare având loc în zona stadionului, departe de case.

La rândul ei, comuna Parva din Bistrița-Năsăud a fost prima localitate din România care a semnat „Declarația de Unire” cu Republica Moldova, ca răspuns după ce 34 de localități din Republica Moldova au votat anul acesta în consiliile locale unirea cu România.

Înainte de 1 Decembrie, autoritățile din Bistrița-Năsăud și Maramureș au inaugurat Drumul Unirii, care traversează Valea Țibleșului și leagă cele două județe, un drum dorit de zeci de ani de localnicii din zonă. Drumul are 45 de kilometri și a costat 52 de milioane de lei.

Uitat de autorități timp de un sfert de secol, cardinalul Iuliu Hossu, cel care a citit Rezoluţia Marii Adunări din 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia are, din Anul Centenarului, nu mai puțin de trei busturi și statui din bronz. Acest lucru s-a întâmplat după ce zeci de ani artizanul Marii Uniri, originar din comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud a fost ignorat de autorități și nu exista nici măcar o plăcuță comemorativă în satul în care s-a născut.

De asemenea, de Centenar autoritățile locale și județene au decis să „îmbrace” orașul de sărbătoare și cele mai importante clădiri din municipiul Bistrița au fost decorate cu steaguri de mari dimensiuni și cu bannere cu România 100. Palatul Administrativ a fost împodobit cu un mash tricolor care a acoperit aproape în totalitate fațada, iar balconul de la Turnul Bisericii Evanghelice, cel mai înalt din Transilvania, a fost îmbrăcat în tricolor.

Primăria Bistrița a alocat 2,7 milioane de lei pt. realizarea unui grup statuar dedicat Centenarului și care ar fi trebuit montat până pe 1 Decembrie în Piața Unirii din Bistrița. Acesta ar fi trebuit să pună în valoare delegații care a plecat de la Bistrița la Alba Iulia în urmă cu 100 de ani, dar comisia care a analizat operele artiștilor intrați în concurs a votat o operă extrem de asemănătoare cu Coloana Infinitului a lui Brâncuși. Opera declarată câștigătoare nu a fost deloc pe placul consilierilor municipali din Bistrița, așa că proiectul nu a mai fost realizat.

Teleorman

În Teleorman, Centenarul n-a avut parte de o celebrare deosebită, fiind un dezinteres atât din partea autorităților, cât și a populației, prea puțin preocupată să marcheze simbolic momente importante din istorie.

Cimitirul Eroilor din Alexandria, simbolul gloriei trecute a luptei pentru țară, a arătat, în acest an, exact ca după război: steaguri rupte, porți ieșite din balamale, cruci mâncate de timp. În Cimitirul Eroilor din Alexandria își dorm nemurirea ostași căzuți în Războiul de Întregire (1916 – 1919). Cimitirul a fost amenajat în anul 1921 de către Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, pe locul unui cimitir de campanie. În primă fază, acolo au ajuns trupurile a peste 650 de ostași de naționalitate română, austriacă, bulgară, germană, franceză, turcă și rusă din mai multe războaie importante.

În anul 2013, Ambasada Franței a exhumat osemintele ostașilor francezi și le-a mutat în Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu Militar. Osemintele rămase în Teleorman zac în uitare, iar șeful serviciului de Piețe și Târguri, care are în subordine și cimitirele, Octavian Teodorescu, spune că n-a fost timp să amenajeze cimitirul până pe 1 Decembrie. De aceea, n-a făcut-o nici ulterior.

Ziua Națională, pe de altă parte, a venit cu evenimente festive, care au ținut copiii în ger pentru a susține recitaluri muzicale. La Alexandria, în schimb, Centenarul a fost despre sarmale. Oamenii n-au venit în fața Palatului Administrativ pentru discursuri și nici pentru a se pune la punct cu eventualele conspirații care cutreierau prin discursurile oficiale ale aleșilor locali. Ei veniseră pentru sarmale. Iar bucuria centenară a fost cu atât mai mare cu cât li s-a permis să ia acasă mai multe porții. Ce-i drept, era de unde. Primăria Alexandria comandase 5.000 de porții, în valoare de aproape 13.000 de euro. Așadar, bucuria a fost legitimă, de ambele părți.

La mică distanță de locul în care se primeau caserolele se dezvelea o statuie pe care orașul a primit-o cadou de la o persoană fizică, un om de afaceri local, Gabriel Florea. El a cumpărat o statuie, care reprezintă simbolul jertfei ostașilor români căzuți pe front în 1916 – 1918, dar și a sacrificiului miilor de patrioți care au putrezit în închisorile regimurilor totalitare, în numele libertății. Statuia s-a dezvelit în prezența unui număr mic de oameni, pentru că restul erau la sarmale. Nici primarul Alexandriei, Victor Drăgușin, nu a participat la ceremonie, pentru că era frig.

În comuna Măgura, la mică distanță de Alexandria, locuiește, încă, un erou de vârsta României Mari. În ziua de 1 Decembrie nu a primit vizite, dar le-a așteptat. Simion Gârlea a trecut prin multe… Toate sunt scrise în caiete pe care le păstrează ca un arhivar, într-o ordine desăvârșită, astfel încât să nu-și încurce niciodată amintirile. Știe exact câte scrisori a primit pe front și câte a trimis. Avea 18 ani când a plecat de casă, din Basarabia, din satul Răspopeni. A stat pe front 1.267 de zile și a descifrat mesajele codificate, utilizând mașina Enigma.

Alba

Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, s-a redeschis în 29 noiembrie pentru o ședință omagială a Guvernului și pe 1 Decembrie, pentru a fi vizitată, urmând apoi să fie închisă pentru continuarea lucrărilor de restaurare.

Clădirea în care la 1 decembrie 1918 delegații românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România a intrat, în primăvară, în proces de reabilitare, termenul de execuție fiind de doi ani, însă autoritățile cred că lucrările vor fi terminate mai repede, respectiv în 2019.

Clădirea a fost realizată între anii 1898 și 1900, iar după 1 Decembrie 1918 a suferit modificări. După 1948 Sala Unirii a fost distrusă, pictura a fost tăiată, scoasă de pe arcade, plăcile cu proclamațiile au fost sparte iar până în 1967 – 1968 clădirea a fost într-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitată, beneficiind de o altă pictură, dar nu cea originară, care a fost refăcută abia acum. De asemenea, din 1992, până înainte să fie închisă pentru restaurare, pictura fusese din nou înlocuită.

În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiş a început să afecteze pictura murală.

Vrancea

Ceremoniile dedicate Centenarului și Zilei Naționale a României de la Focșani au fost organizate în jurul Monumentului Unirii situat în centrul orașului, care e încă în reabilitare, deși au fost depășite mai multe termene de finalizare.

Fiind vorba despre un eveniment de mare importanță, realizat cu bani de la Guvern, autoritățile locale au ordonat retragerea schelelor, iar muncitorii au cosmetizat monumentul, astfel încât să fie ascunse lucrările de reabilitare.

Operațiunea la obeliscul din Focșani a început anul trecut: atunci a căzut o bucată din vârful monumentului, iar Primăria a vrut să repare simbolul orașului. Ulterior, constructorul a descoperit numeroase probleme ascunse și lucrarea s-a tot prelungit. În vara acestui an autoritățile locale spuneau că reparațiile vor fi gata în luna noiembrie pentru ceremoniile de Centenar. În prezent, la fața locului nu se lucrează și reabilitarea va fi gata anul viitor, în cel mai bun caz.

Monumentul Unirii este dedicat Micii Unirii și a fost realizat în 1976 de sculptorul Ion Jalea. Obiectivul are înălțimea de aproape 20 de metri și prezintă mai multe simboluri și personalități ale evenimentului din 1856, în baza căruia a fost realizată Unirea din 1918. Monumentul a fost reparat și în anul 2011 când au fost restaurate basorelieful din bronz și porțiunea din granit roșu.

Prahova

Cu ce au rămas ploieștenii după anul Centenar? Cu gust amar, ar spune mulți dintre ei, mai ales după evenimentele pregătite de municipalitate de 1 Decembrie. Totul a fost făcut pe repede înainte, ceremonia de depunere a coroanelor de 1 Decembrie a durat mai puțin, la fel și discursurile oficialităților, și asta poate din cauza frigului. Din acest motiv, parada militară a început aproape cu o oră mai devreme decât a fost anunțat, iar miile de părinți și copii care au venit special să vadă parada, s-au trezit că nu mai au ce urmări.

Seara, municipalitatea a anunțat aprinderea luminițelor de sărbători, la ora 19.00, însă, la ora 17.30, în multe zone din Ploiești, iluminatul ornamental era pornit.

Un monument important pentru anul Centenar s-a inaugurat în comuna Blejoi, din județul Prahova. Este vorba de a doua statuie din țară a Reginei Maria, care este turnată în bronz. Pentru lucrare s-a achitat suma de aproximativ 100.000 de euro.

Brașov

În Brașov, majoritatea evenimentelor organizate de-a lungul acestui an au fost dedicate Centenarului Marii Uniri, deși nu toate au avut legătură cu tema.

Expoziția „Primul muzeu românesc din Braşov. Edificarea instituțiilor culturale româneşti din Transilvania după Unirea din 1918” a fost unul ditnre evenimentele importante ale Brașovului, în care au colaborat Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Județean de Istorie, Biblioteca Județeană „George Barițiu” – instituții din subordinea Consiliului Județean Brașov. Primul muzeu românesc, la Brașov, era deschis în 1937, sub egida ASTRA, Ion Colan, profesor, istoric și publicist, și Dumitru Furnică, finanțist, au fost cei care au contribuit decisiv în deschiderea instituției muzeale românești. La Brașov, mai exista, din 1908 Muzeul Săsesc din Țara Bârsei. După cel de-al doilea război mondial, cele două muzee din Braşov (Muzeul Săsesc şi Primul Muzeu Românesc) au fost desfiinţate şi a fost înfiinţat Muzeul Judeţean Braşov. Din acestea au evoluat, mai târziu, instituţiile muzeale de astăzi care împart patrimoniul celor două muzee de odinioară.

Un alt eveniment important a fost concertul din 1 Decembrie, pregătit de artiști ai Operei și ai Filarmonicii, care a avut loc la Teatrul „Sică Alexandrescu”.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Muzeului de Istorie din An Centenar a fost expoziția „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei românești. Expoziția face parte din proiectul cu același titlu, realizat în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Bran, Universitatea Transilvania. Expoziția a cuprins imagini istorice cu Regina Maria, îmbrăcată în costum popular. În cadrul proiectului, studenți ai Universității brașovene, din domeniul designului de mobilier au recreat piese de mobilier din lemn, inspirate de mobilierul fostelor reședințe regale. Expoziția a fost vernisată în mai multe orașe, dar a fost prezentată și în SUA.

Un alt proiect ambițios al Brașovului, în acest an, a fost să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai mare lanț de oameni care citesc. Organizatorii au susținut că astfel celebrează Centenarul Marii Uniri, dar și Ziua Internațională a Cărții. Romanul ales a fost „Desculț”, de Zaharia Stancu, iar până seara, peste 3200 de brașoveni sau turiști au citit câte o frază din el, la microfon, în Piața Sfatului.

Singurul bust dezvelit la Brașov a fost al Diaconului Coresi, în curtea Primei Şcoli Româneşti, din Şcheii Braşovului. În aceeaşi curte, mai există o statuie a cărturarului, care „nu seamănă deloc cu Coresi”, după cum a precizat directorul Muzeului Prima Şcoală Românească, preot Vasile Oltean.
Bustul Diaconului Coresi este o sculptură a artistului Radu Ciobanu, braşovean de origine, iar finanţarea lucrării a fost asigurată de o asociaţie braşoveană privată.

La capitolul monumente, o altă instituţie din Braşov – Muzeul Casa Mureşenilor, a realizat o hartă, într-un tiraj de 8.000 de exemplare, cu monumentele Eroilor Primului Război Mondial din Județul Brașov. Harta evidenţiază 144 de monumente şi a fost distribuită în liceele braşovene, dar există şi la Muzeul braşovean.

Gor

După 100 de ani de Românie, rămânem fără casa în care a copilărit Constantin Brâncuși, care s-a prăbușit chiar în anul centenar.

Este, poate, evenimentul care a umbrit toată cultura română, dar și satul Hobiţa, din Peştişani, judeţul Gorj, după ce, în luna octombrie, casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi a ajuns o ruină. Ultimele grinzi de lemn s-au prăbuşit şi ele, iar imaginea nepăsării pare cu atât mai apăsătoare cu cât şi curtea s-a degradat şi a devenit coteţ de păsări.

Scandal în an centenar a fost și după ce busturile soților Tătărescu au fost date jos de pe socluri, într-un parc din Târgu-Jiu.

La jumătatea Anului Centenar, în luna iulie, reprezentanţii Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, instituţie subordonată CJ Gorj, au decis să dea jos de pe soclu bustul fostului premier din perioada interbelică Gheorghe Tătărescu şi al soţiei acestuia, Arethia Tătărescu, pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat avizul pentru amplasarea lor în parcul din Târgu-Jiu.

Cele două busturi au fost amplasate într-o altă localitate din județ, la Casa Memorială Tudor Vladimirescu, din comuna Vladimir.

Artistul plastic care le-a realizat şi-a cerut lucrările înapoi, după ce a aflat că vor fi mutate. Paul Popescu a susținut că nu a fost anunțat de reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj atunci când a fost luată această decizie, fiind convins că lucrările au fost ridicate pentru că a criticat restaurarea Porţii Sărutului.

Bustul dedicat lui Gheorghe Tătărescu a fost amplasat în parcul de lângă Muzeul Judeţean Gorj în urmă cu şase ani, iar în 2013 a fost realizată şi lucrarea dedicată soţiei sale, Arethia Tătărescu.

Încă din 2014 însă, autorităţile locale din Târgu-Jiu au anunţat că trebuie să le dea jos de pe soclu, pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat avizul pentru amplasarea acestora în spaţii publice.

Tot în 2014, Paul Popescu a fost anunţat de autorităţi că trebuie să refacă bustul Arethiei Tătărescu, pentru că ar avea sânii prea mari.

Arethia Tătărescu a trăit între 1889 şi 1968, fiind preşedintă a Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene. Ea l-a invitat pe Constantin Brâncuşi să realizeze la Târgu-Jiu Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”: Coloana fără Sfârşit, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Aleea Scaunelor.

Primește titlurile instant

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Folosim cookie-uri pe site-ul nostru pentru a putea colecta si folosi date ce ne ajuta sa personalizam continutul si reclamele afisate, pentru a oferi utilizatorilor functionalitati integrate cu platformele social media si pentru a analiza traficul pe site. Impartasim informatiile privind modul in care utilizatorii folosesc site-ul cu partenerii nostri care utilizeaza de asemenea tehnologii online, precum cookies, pentru a colecta si folosi date personale pentru a personalize continutul si reclamele afisate, pentru a oferi utilizatorilor functionalitati integrate cu platformele social media si pentru a analiza traficul pe site si pe intreg internetul. Poti oricand sa te razgandesti si sa iti revizuiesti alegerea. Accept Detalii

Loading...