Ora de Sibiu
Știri in direct

Tradiţii şi superstiţii de Bobotează

455

Mâine, în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seară acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Sâmbătă creștinii postesc pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfințită – Agheasmă Mare, potrivit celor de la crestinortodox.ro.

Colinde şi descântece

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.  Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul şi Inaintemergatorul Domnului, prăznuită in 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Sfinţirea apelor

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai multi bărbaţi se aruncă în apă ca sa o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea, primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Boboteaza pentru femei

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. Dupa ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau intâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul in apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. Se spune că, in noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir rosu de mătase şi o ramurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă in ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita in acel an, spune tradiţia populară.

Masă ca în Ajunul Crăciunului

De asemenea, potrivit tradiţiei, in ajunul Bobotezei, in casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşează 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. “Chiralesa” provine din neo-greacă şi inseamnă “Doamne, miluieşte!”. Există credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Se crede că, dacă in dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

De Bobotează nu se spală rufe

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. In această zi sunt interzise certurile in casa şi nu se dă nimic cu imprumut. De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit “Udatul Ionilor”, intâlnit mai ales in Transilvania şi Bucovina. Udatul Ionilor are loc şi în judeţul Sibiu, la Tălmăcel. In Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, in Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Boboteaza la catolici

Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie. In Franţa, cu aceastî ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită “la galette des rois”, care pe vremuri era impărţită in tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită “a Bunului Dumnezeu” sau “a Fecioarei”, era oferită primului sarac care apărea in faţa familiei. Un obicei actual constă in ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, in interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina in porţia sa, va fi regele zilei. In Belgia şi in Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit in Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei işi alege o regină. In timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră in case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie in Belgia, dar păstrată incă in regiunile de provincie flamande. In Spania sau in unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii, potrivit protv.ro.

 

 

 

Primește titlurile instant

Loading...

Citește și
airsoft.ro

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.
Loading...