Ora de Sibiu
Știri in direct

Am trecut la ora de vară. Ce înseamnă asta pentru viața de zi cu zi

252

Sâmbătă spre duminică s-a trecut la ora de vară, asta însemnând că ceasurile au fost date cu o oră înainte. Modificarea aduce schimbări atât în ritmul biologic, cât și în ceea ce înseamnă activitățile de zi cu zi. digi24.ro scrie despre ce înseamnă trecerea la ora de vară.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Pe continentul european, schimbarea orei se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei. Unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.

Ce se întâmplă cu orarul în transporturi
Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.

Trenurile de călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 30/31 martie, la ora 3.00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 3.00, care devine ora 4.00, îşi vor continua mersul până la staţia de destinaţie, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 – 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 31 martie, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.

De ce a fost introdusă ora de vară
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE. La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

Efecte asupra organismului ale trecerii la ora de vară
Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor şi oamenilor sănătoşi. În schimb, persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări.

De asemenea, atunci când se schimbă ora, persoanele care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic pot resimți mai intens modificarea. Ele pot avea nevoie de o perioadă mai mare de acomodare, până când se obișnuiesc să se trezească zilnic mai devreme cu o oră.

Specialiştii spun că vom avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit, iar astfel nivelul de stres poate creşte şi pot apărea dificultăţi de concentrare la serviciu şi la şcoală. Tocmai de aceea, Ministerul Sănătății a susținut în 2018 ideea ca România să renunțe la ora de vară.

Potrivit psihologului Cristina Fulop, deși cei mai mulţi oameni nu se simt afectați că ceasurile se dau înainte cu o oră, se pare, totuși, că organismul se adaptează mai greu primăvara decât toamna, atunci când se trece la ora de iarnă.

„Activitatea sistemului nervos empatic este accelerată. Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Creșterea orelor de lumină influențează dispozițiile noastre. E foarte posibil ca, în urma acestei deteriorări a calității și cantității somnului să ne concentrăm mai greu, să fim mai puţin vigilenţi”, spune psihologul.

Cristina Fulop a explicat că, într-o săptămână, organismul uman se adaptează acestei schimbări, cu condiția să fie respectate orele de somn și de masă. Sportul, de asemenea, are un rol important. „Cu cât avem un stil de viaţa mai sănătos, cu atât orice schimbare ne va influenţa mai puţin”, a mai spus specialistul.

Până când mai schimbăm ora? Decizia Parlamentului European
Parlamentul European a votat în această săptămână un document pentru renunţarea la practica de schimbare a orei de două ori pe an începând cu 2021. Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

Ţările Uniunii Europene trebuie să informeze Comisia asupra alegerii lor până anul viitor, în aprilie, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.

Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta, dar unele ţări europene s-au opus.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul de dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.

Proiectul de lege a fost adoptat în Parlamentul European cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă şi 51 de abţineri, iar intrarea în vigoare a acestuia a fost amânată din 2019 în 2021.

Parlamentarii mai vor ca statele UE şi Comisia Europeană să îşi coordoneze deciziile pentru a se asigura că aplicarea orei de vară în unele ţări şi a orei de iarnă în altele să nu perturbe piaţa internă.

Decizia poate fi amânată cu încă un an
În cazul în care Comisia va constata că aranjamentele referitoare la oră ar putea să afecteze, în mod semnificativ şi permanent, funcţionarea pieţei unice, atunci ar putea să propună amânarea datei de aplicare a directivei cu maximum 12 luni, arată textul adoptat.

Acest text este poziţia Parlamentului pentru negocierile cu miniştrii UE referitoare la forma finală a reglementărilor.

În februarie 2018, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la ora de vară şi, dacă va găsi necesar, să prezinte o propunere de revizuire.

În urma evaluării, care a primit 4,6 de milioane de răspunsuri, dintre care 84% erau în favoarea renunţării la schimbarea orei, Comisia a redactat propunerea, care trebuie negociată acum între Parlament şi miniştrii UE.

Uniunea Europeană a unificat pentru prima oară aranjamentele referitoare la ora de vară în 1980, pentru a asigura o abordare armonizată a schimbării orei pe piaţa unică deoarece, până atunci, practicile şi programele erau neunitare.

Directiva actuală referitoare la timp cere statelor europene să treacă la ora de vară în ultima duminică din luna martie şi revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.

Primește titlurile instant

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Folosim cookie-uri pe site-ul nostru pentru a putea colecta si folosi date ce ne ajuta sa personalizam continutul si reclamele afisate, pentru a oferi utilizatorilor functionalitati integrate cu platformele social media si pentru a analiza traficul pe site. Impartasim informatiile privind modul in care utilizatorii folosesc site-ul cu partenerii nostri care utilizeaza de asemenea tehnologii online, precum cookies, pentru a colecta si folosi date personale pentru a personalize continutul si reclamele afisate, pentru a oferi utilizatorilor functionalitati integrate cu platformele social media si pentru a analiza traficul pe site si pe intreg internetul. Poti oricand sa te razgandesti si sa iti revizuiesti alegerea. Accept Detalii

Loading...