Legea prin care se aprobă buletinul electronic cu cip adoptată în Parlamentul României

0 739

⇓ Ascultă știrea ⇓

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, decizional, proiectul de lege prin care vor putea fi eliberate cărți de identitate electronice cu cip. Pentru prima dată, va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani. Cartea electronică de identitate va ține locul cardului de sănătate iar aceasta va putea fi folosită și la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai. Actul normativ include posibilitatea eliberării actului de identitate simplu, fără cip.

Legea prevede modificarea mai multor acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, în sensul asigurării condiţiilor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc, scrie Digi24.

De asemenea, se instituie o excepţie de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani. Astfel, opţional, numai la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului.

Proiectul mai prevede modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât în viitorul document electronic de identitate să fie înscrise numai datele de identificare ale titularului, certificatul emis de MAI, înscris într-un singur cip, va asigura „funcţionalitatea” de card de sănătate.

Actul normativ prevede şi posibilitatea de a opta pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, care nu va conţine niciun CIP.

Cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate va avea următoarele termene de valabilitate:

a) 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
b) 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
c) 10 ani după împlinirea vârstei de 18 ani;
d) nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii.

De asemenea, cartea de identitate simplă conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

După personalizarea şi transmiterea cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg imediat prin procedură automată şi ireversibilă.

De asemenea, conform celor adoptate, cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii, precum şi la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara respectivă.

Proiectul a fost elaborat în 2017 de Guvernul condus de Mihai Tudose. Camera Deputaţilor este for decizional, iar actul normativ va merge la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare.

Buletinul cu cip, subiect controversat la începutul lui 2020. Reacția BOR și opt ore de dezbateri la MAI

Ministerul de Interne a organizat, în luna ianuarie, o dezbatere publică despre noua carte de identitate. La aceasta au participat reprezentanți de la 40 de asociații neguvernamentale, printre alții. Cei mai mulți au contestat proiectul, unii invocând motive religioase.

Noile buletine erau considerate de unii ca fiind un atentat la mântuire sau că ar putea avea încorporate antene GPS care ne-ar putea localiza oriunde, oricând.

Autoritățile au încercat timp de opt ore să îi liniștească pe contestatari și să îi convingă că noile buletine nu prevestesc Apocalipsa.

Biserica Ortodoxă Română a transmis atunci un punct de vedere: „Anumite reactii negative motivate religios referitoare la noile cărți de identitate anunțate de MAI sunt provocate probabil de neînțelegerea deplină a conținutului acestui proiect (explicat de autorități), dar și de temeri excesive și nejustificate din punct de vedere teologic”. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile să schimbe cartea de identitate până în 2 august 2021.

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Alte subiecte de interes

Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.