img 20200927 072516

Adrian Dohotaru este deputat independent, după ce a ieșit din USR. El a depus un proiect de lege prin care alegerile parlamentare să fie amânate pentru luna martie a anului viitor, scrie g4media.ro

Anunțul lui Dohotaru vine după ce joi seară, la Antena 3, președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat că partidul pe care îl conduce ia în calcul amânarea alegerilor parlamentare din cauza pandemiei de coronavirus.

Pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare din acest an.

Guvernul a stabilit deja data alegerilor parlamentare, prin hotărâre, pentru ziua de 6 decembrie 2020.

De menționat că deputatul Dohotaru este autorul inițiativei legislative, adoptate cu voturile PSD, care ar crește cheltuielile bugetare pentru beneficiile sociale cu peste zece miliarde de lei pe an. De asemenea, Dohotaru nu a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă și nici învestirea Guvernului Orban în Parlament.

Potrivit proiectului inițiat de Adrian Dohotaru:

Art. 1. – Data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, se stabilește în ziua de duminică, 14 martie 2021.
Art. 2. – Perioada electorală a alegerilor prevăzute la art. 1 începe la data de 13 ianuarie 2021.
Ce spune Constituția:

ARTICOLUL 63
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
Cum își motivează Dohotaru inițiativa:

Contextul epidemiologic actual este caracterizat prin creşterea alarmantă a infectărilor cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) atât în România cât şi în alte ţări din Europa şi din întreaga lume (aşa-numitul „val 2”, mai puternic decât cel inițial din primăvara anului 2020). De asemenea, spitalele destinate COVID-19 și în special secţiile de terapie intensivă care tratează pacienţi cu COVID-19, au o capacitate care nu poate fi practic semnificativ extinsă curând din cauza deficitului de personal medical specializat pentru terapie intensivă.
În plus, trebuie avută în vedere și apropierea sezonului rece, care face puțin fezabile soluțiile temporare de tip servicii medicale acordate în corturi, în schimb face iminentă creșterea incidenței cazurilor de gripă sezonieră și a diverselor infecții respiratorii sezonier.
Oricum, spre deosebire de mai multe țări occidentale cu un stat social dezvoltat, inclusiv în ceea ce privește serviciile medicale ( și care totuși în multe cazuri au fost depășite în primăvară cu ocazia ”primului val”), România are un sistem sanitar mult mai slab dezvoltat, aproape la capătul puterilor, cu reziliență redusă, astfel că care trebuie cu atât mai mult evitată supraaglomerarea spitalelor, mai ales înainte de Sărbători.
Un alt motiv care stă la baza prezentei legi ține de dimensiunea socială și de accesul la procesul democratic a categoriilor de populație defavorizate. Pe de o parte, categoriile sărace sunt cele mai expuse în fața riscurilor infectării cu virusul SARS-CoV-2, condițiilor de locuire și igienă precară, alimentației deficitare și accesului precar la servicii de îngrijire medicală. În 2018, mai mult de o jumătate de milion de români au renunțat la a obține îngrijire medicală întrucât nu își permiteau costurile, conform Institutului Național de Statistică. Accesul limitat la îngrijire medicală duce în timp la cronicizarea bolilor – fiecare al cincilea român suferă de o problemă medicală cronică sau de o formă de invaliditate.
Pe de altă parte, categoriile sărace sunt private nu doar de accesul la servicii medicale, ci tot mai mult de accesul la procesul electoral. Absenteismul la vot al românilor săraci a cunoscut o creștere fulminantă după 1990 – de la 11% în alegerile din 1992 se ajunsese la 66% absenteism în rândul celor săraci în 2014. Românii săraci nu par să se simtă reprezentați pentru că multe dintre problemele cu care ei se confruntă sunt tot mai puțin prezente pe agenda politică.

Join the Conversation

1 Commentariu

Lasă un răspuns

  1. Inca putin si ii gaseati origini de chiabur acestui Dohotaru. Haideti sa lasam furia proletara daca unul mai gandeste si altfel decat noul partid unic.