fbpx

VIDEO-FOTO Cum arată stația de sortare a Sibiului, unde e separat manual gunoiul sibienilor care nu aruncă deșeurile corect

4.708

O reciclare corectă a sibienilor duce spre eficiența stației de sortare și compostare a deșeurilor. În schimb, faptul că nu se colectează corect, duce la împovărarea celor care sortează manual deșeurile și la rezultate slabe în ceea ce primește materialul reciclat. În momentul de față, nu toți sibienii reciclează corect. Astfel, în materialele reciclabile cei care lucrează la stația de sortare găsesc de la un amestec de deșeuri, până la cadavre de animale. Mihai Stănilă, directorul Stației de Sortare și Compost ne-a făcut o incursiune în lumea deșeurilor reciclabile, cu părțile ei bune, dar și cu nenumăratele părți rele.

Stația de sortare și compostare a deșeurilor din Sibiu se află la Șura Mică. Acolo ajung mașinile cu bulină care colectează deșeurile reciclabile și pe cele biodegradabile de pe raza municipiului și a localităților în care se colectează selectiv. Activitatea celor care lucrează aici începe dis de dimineață, de la ora 7.00, printre mormane întregi de deșeuri.

Mihai Stănilă, cel care se ocupă de stație, explică faptul că aici ajung toate tipurile de deșeuri, de la plastic, sticlă și carton, până la biodegradabil. În mod normal, o zi de lucru la stația de sortare ar trebui să fie una, ca în oricare firmă. După golirea mașinilor, deșeurile reciclabile ar trebui să ajungă sortate pe fracții, refuzul de bandă să fie utilizat ca și combustibil, iar biodegradabilul în îngrășământ. Așa ajung, însă nu atât cât ar trebui, nu atât de eficient, iar ziua de lucru pentru cei care muncesc este mult mai grea. Motivul? Sibiul nu reciclează corect.

Plasticul (galben) – cadavre de animale și pampers

După ce mașina care colectează plastic se golește, deșeul este încărcat în cuve roșii, pe care angajații stației de sortare le numesc buncăre. Unul dintre angajați are grijă ca în aceste buncăre să nu ajungă plasticul mare, pentru că l-ar strica sau l-ar bloca. De acolo plasticul ajunge pe o bandă care-l urcă într-o încăpere unde zece femei, angajate ale firmei, îl sortează la mână. Pet-ul ajunge la pet, folia la folie, doza la doză, bidonul la bidon, dacă ar fi reciclat corect, dar lucrurile nu stau așa.banda de sortare scaled

În loc să sorteze plasticul, cele zece femei sortează, practic, câte o fracție, pentru că, în pubele de plastic ajung și alte deșeuri. Angajatele scot sticlă, gunoi rezidual, pampers, resturi alimentare și chiar cadavre de animale (căței, pisici, purceluși sau găini).

„Dacă gunoiul nu este sortat corespunzător miroase foarte urât. Fetele au câte un sac pentru doze, într-un tomberon se aruncă sticlă. Vin amestecate pentru că așa reciclează omul. Nu ai ce să cauți cu sticlă la plastic. Aici ar fi trebuit să fie doar plastic, dar în el găsim sticlă, pampers, pizza, salamuri, găsim câini morți, pisici moarte, purceluși, orice. Asta este ceea ce bagă omul în pubelă, din păcate, foarte multă mizerie. De multe ori trece banda și nu ai ce să iei, pentru că este doar gunoi ce ar trebui să meargă la negru tot”, spune Mihai Stănilă, responsabil stație. În zona de plastic pubelele au fost suplimentate pentru ca orice bucățică de plastic să fie colectate.

„Trebuie să fim siguri că nu ratăm nimic. Și așa vine prost, dacă mai și ratăm”, mai spune Mihai.

La capătul benzilor cade gunoiul care nu poate fi sortat. De asemenea, există un magnet foarte puternic care se învârte și atrage și colectează metalul. Tomberoanele cu plastic sortat ajung la prese din care ies baloți ce urmează a fi trimiși către un reciclator final. Acolo este topit și transformat în alte lucruri ce pot fi folosite de oameni. reciclare soma sibiu scaled

Carton și hârtie (albastru) – polistirenul și aparatura electronică

Într-o hală mare se golesc mașinile care colectează carton și hârtie. Și acestea sunt luate la mână de angajații stației de sortare, pentru că, în carton se găsește foarte mult plastic, lemn, polistiren, rumeguș, biscuiți și chiar aparatură electronică. De asemenea sunt ambalaje foarte murdare sau carton ud, care nu poate fi reciclat.

„Este foarte greu pentru oamenii care lucrează la noi. La plastic, de exemplu, procesăm spre 10 tone per schimb, per bandă. Un schimb înseamnă de la ora 7.00 și până la 15.30, iar celălalt de la 15.30 la 00:00. Vă dați seama ce înseamnă pentru ei dacă nu se colectează corect? Dincolo de munca în plus pe care o depun, mai este și mirosul. În mod normal, deșeurile acestea nu ar trebui să miroase urât, dar cum se colectează și gunoi, câteodată mirosul este greu de suportat. Aici este gunoiul din care nu ai ce să sortezi si vine depozitat”, explică Mihai Stănilă.sortare hartie scaled

Sticla (verde) – campion este petul

Sticla ar trebui să fie un deșeu bine colectat, pentru că nu se generează multă și nu ai avea cu ce să o confunzi. Cu toate acestea, deșeul care se găsește cel mai mult la sticlă este petul. Un băiat este cel care repară, cu riscul de a se tăia, rea voința celor care nu colectează corect.

„În momentul în care vine mașina de sticlă și este răsturnată un băiat trebuie să o sorteze, dar cu mare grijă, pentru că se poate tăia oricând. Apoi, în momentul în care vine tirul să ridice sticla cineva o mai verifică o dată”, spune Mihai Stănilă.

Biodegradabil (maro) – seringi și pixuri

Biodegradabilul se află depozitat în curtea stației de sortare și compost. Este uimitor, dar în această zonă, printre celelalte materiale reciclabile și gunoi, miroase frumos, a pământ afânat.

„Asta este o perioadă din an în care ne vine foarte mult biodegradabil pentru că este perioada curățeniei când oamenii strâng frunzele uscate și crengile de prin curți”, explică Mihai.

Prima dată, biodegradabilul se procesează cu un tocător primar mare, roșu, pentru a uniformiza deșeul. Se încearcă îndepărtarea impurităților ce nu sunt biodegradabile. După sortare și tocare, deșeul este așezat în brazde acoperite și este lăsat patru săptămâni. Acest proces se numește compostare intensivă. La finalul acestuia deșeul este supus unui alt proces, de data aceasta de cernere cu două site, una grosieră și una fină, într-un utilaj verde, practic un ciur rotativ de dimensiuni mari. După alte 12 săptămâni, moment în care se încheie perioada de maturare, rezultă compostul. Astfel, materialul biodegradabil, inițial deșeu, reintră în circulație natural și poate fi reutilizat în amenajarea spațiilor verzi, agricultură, etc.gunoaieconpostare scaled

Ce rămâne în urma ciurului merge la rezidual. Cei de la stație spun că, în ceea ce privește cantitatea, după toate aceste etape, iese mai mult compost, dar ca și volum se strânge mai mult deșeu rezidual din biodegradabil, format, în principal, din folii de plastic.

Din păcate, nici biodegradabilul nu este colectat corespunzător. În el oamenii de la stația de sortare găsesc multă folie de plastic, sticle, metal, seringi, pixuri sau lemne prelucrate industrial care sunt cu totul altceva decât crengile de copac și nu ar trebui să ajungă la biodegradabil.

„Ideal ar fi ca acest gunoi biodegradabil să fie aruncat în pungi biodegradabile sau golit din sacii de gunoi”, spune Mihai. statie sortare reciclare sibiu scaled

Rezidual (negru) – plin de material reciclabil

Deșeul din pubelele negre este transportat la depozitul din Cristian. Acesta este depozitat în celule special amenajate pentru a preveni contaminarea mediului. Deșeul, odată depozitat aici, nu mai este prelucrat și nu se mai poate face nimic bun cu el.

În pubela neagră, acolo unde ar trebui să fie gunoi și materiale care nu pot fi reciclate, ajung foarte multe deșeuri care ar putea fi reciclate.

„Tu poți arunca orice în rezidual pentru că nu te refuza nimeni, dar dacă vrei să reciclezi în adevăratul sens al cuvântului nu pui acolo hârtia, nu pui peturi, dozele, sticla sau biodegradabilul. Dacă s-ar face o reciclare corectă, o lună de zile nu ar trebui să scoți pubela neagră afară. Reciclarea corectă ne ajută și pe noi să producem material reciclabil cum trebuie și să reușim într-adevăr să fim eficienți asta ca să nu mai spunem că facem mult bine mediului limitând umplerea gropilor de gunoi, printr-o reciclare corectă”, explică Mihai Stănilă.

Este important de reținut că tot procesul de reciclare de la stația de sortare și compostare pleacă de la om. Productivitatea, eficiența și rezultatele de acolo pleacă de la felul în care se sibienii reciclează și aruncă în pubelă.

„Nu putem fi un serviciu eficient fără ajutorul sibienilor”, concluzionează Mihai.

Accesați SOMA pe Facebook

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Alte subiecte de interes
Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.