fbpx

VIDEO Cum reciclează acasă Mihai Balaban, Radu Nechifor, Silvia Macrea sau Părintele Necula

1.558

Fiecare dintre noi avem acasă propriul nostru mod de a selecta deșeurile. Toți cei care au ales să respecte culorile în acest sens, au făcut asta cu un motiv. Au făcut-o fie pentru salvarea planetei, fie că așa au fost educați, fie că au decis că este momentul de a fi mai atenți cu mediul înconjurător. În acest context ne-am dorit să aflăm cum reciclează o parte din persoanele publice ale Sibiului, Oameni care de ani buni se implică, într-un fel sau altul, în dezvoltarea și promovarea Sibiului.

Este vorba despre Mihai Balaban, CEO Unimat și președinte onorific al Crucii Roșii Sibiu, naistul Radu Nechifor, artist și director al Casei de Cultură Cisnădie, Silvia Macrea, manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu și preotul Constantin Necula, prodecan al Facultății de Teologie de Teologie „Andrei Șaguna din Sibiu”. Trei dintre aceștia au acceptat provocarea de a filma colțul din casă sau curte în care selectează deșeurile, iar toți patru au vorbit despre motivarea pe care au avut-o de la respecta culorile.

Mihai Balaban: Reciclatul trebuie să ocupe o parte importantă în lecția de educație civică din școli!

Mihai Balaban este CEO Unimat și președinte onorific al Crucii Roșii Sibiu. În ultimii ani s-a implicat activ în comunitate, începând cu aportul important pe care l-a avut în renovarea și deschiderea Palatului Copiilor și până la implicarea actuală în Crucea Roșie Sibiu, fiind din 2020, președinte onorific al acestei organizații umanitare.

Mihai spune că reciclatul se învață. A crescut până la 12 ani pe Valea Porumbacului, acolo unde spune că și-a format valori sănătoase, precum respect, auto-disciplină, responsabilitate față de oameni și grijă față de gospodărie. Își amintește că recicla încă din copilărie destul de mult din puținul prefabricat pe care îl avea.

„Îmi amintesc cum reciclam, sticle și borcane, pentru că aveam o motivație serioasă: primeam bani la schimb sau „baloane sau cratițe de Mediaș” de la căruțașii cu coviltir de treceau periodic pe ulițele satului. Adunam bucăți de fier vechi din curte, pe care le duceam la centre de colectare, cel mai des poziționate temporar în apropierea școlii. (Evident, și școala ne dădea un imbold pentru asta). Îmi amintesc că adunam și păstram cutiile metalice de la conserve, care deserveau pentru viitoare ghivece pentru flori și/sau suporți – picioare pentru stupii de albine ai bunicului meu. Și la noi la țară se obișnuia să măturăm în fața casei. Gunoiul organic / balega animalelor care treceau dimineața și seara prin fața caselor când mergeau la păscut era depozitat în gradină; îmi aduc aminte că pe strada noastră această operațiune era responsabilitatea copiilor. Acum îmi vine în minte o întâmplare hazlie, când, împreună cu prietenul meu – vecinul Nicu – am constatat inginerește că mizeria lăsată de animale era pe teritoriul / în dreptul ambelor noastre case. Cu mintea de copil de atunci, am hotărât să o împărțim în două și am dus-o fiecare în gradina lui, pentru compost (îngrășământ pentru zarzavaturi)”, își amintește președintele Cucii Roșii.

Mihai Balaban spune că mai târziu, a venit la școală la Sibiu, unde recicla doar sticle, borcane și hârtie (maculatură). Restul ajungea, la grămadă, la ghena de gunoi. În timpul facultății, la cursul „Bazale economiei”, își amintește de o discuție purtată de profesor care a pornit de la o întrebare adresată unuia dintre colegii lui pe nume Wiego și anume de ce scrie cu un creion din lemn și cu un pix din material reciclabil (hârtie presată).

„Colegul nostru a răspuns sincer, că el a fost învățat de părinți să prețuiască planeta care ne găzduiește”.

Povestea reciclatului a continuat și după ce s-a căsătorit. Acesta spune că a reciclat mult mai atent.

„Soția mea ne-a impus, cumva acest lucru în casă, și în afara casei. Îmi amintesc ce ne spunea, în repetate rânduri: dacă ai dus în buzunar sau în geantă un produs cu ambalaj, ce te împiedică să păstrezi ambalajul tot în buzunar sau geantă până ajungi acasă sau la un coș de gunoi?! Toate astea se întâmplau în perioada în care coșurile de gunoi erau extrem de rare. (Acum este greu de imaginat acest fapt). Și acum mai găsim uitate prin buzunare diverse șervetele și ambalaje când vrem să punem rufele la spălat”, spune Mihai Balaban.

Acesta scoate în evidență și un alt aspect. Grija pentru munte și natură.

„Am un văr– Bogdan Balaban – care iubește muntele. Este pasionat de drumeții prin munți și este un montaniard responsabil. El este de părere că, oricâte lucruri ai avea în rucsac, dacă compactezi ambalajele – acestea încap într-o sticlă de doi litri decupată, în care poți să o aduci totul pentru reciclat.

Îi apreciez, nu doar pe oamenii care reciclează, ci și pe cei care reutilizează. Și mai mult, am o admirație aparte pentru cei care iau lucrurile vechi și le dau o nouă valoare, le revitalizează. Sunt multe astfel de cazuri, nu doar de colecționari, ci de oameni pasionați, de exemplu, de case din lemn, care sunt mutate din locuri izolate și re-construite în case de vacanță, în alte locuri, dar care păstrează în ele povestea, energia și valoare vieții petrecute, odinioară acolo.

Reciclatul trebuie să ocupe o parte importantă în lecția de educație civică din școli!”, mai spune CEO Unimat.

Radu Nechifor: Este un proces care necesită, în primul rând, o educație

Naistul Radu Nechifor este unul dintre cei mai importanți artiști ai Sibiului. „Povestea Naiului”, unul dintre cele mai apreciate concerte susținute în orașul nostru, îi aparține. De mai bine de trei ani Radu este și directorul Casei de Cultură din Cisnădie.

În ceea ce privește reciclarea corectă, artistul spune că primul pas pe care îl face este acela de a cumpăra cât mai puțin plastic.

„Încerc să reduc, practic, gunoiul pe care îl facem cu toții în această lume, care este absolut incredibil de mare. Chiar citeam un articol de curând, în care scria că Uniunea Europeană produce aproximativ trei miliarde de tone de gunoi, anual, ceea ce, probabil, că majoritatea dintre noi nici nu ne putem imagina ce înseamnă”, spune Radu.

Ca să recicleze cât mai bine acasă, are un coș de gunoi cu trei compartimente: unul pentru sticlă, unul pentru carton și hârtie și unul pentru plastic și încă două coșuri de gunoi: unul în care strânge gunoiul menajer și celălalt pentru biodegradabil. La coșul de gunoi biodegradabil, Radu spune că folosește pungi, de asemenea, biodegradabile. Singurele pungi de plastic pe care le folosește sunt la gunoiul menajer.

„Este un proces care necesită, în primul rând, o educație, un antrenament, să spun așa. Odată ce te obișnuit cu separarea lui corectă și aici vorbesc și despre cum îți pregătești gunoiul, pentru că majoritatea, de exemplu, aruncă un pet de plastic după ce a folosit conținutul direct la plastic, ceea ce nu este corect. Petul de plastic trebuie clătit și uscat înainte. Nu este nimic deosebit de greu. Trebuie doar să te duci în direcția asta și să încerci să faci lucrurile cât mai bine pentru ca lumea în care trăim să fie mai curată. Sper ca ceea ce am spus să aducă cât mai mulți oameni aproape de acest gând: de a consuma mai puțin, de a produce mai puțin gunoi și dacă îl producem să îl separăm corect”, spune Radu Nechifor.

Preotul Constantin Necula: Un gând bun pentru cei de la capătul „firului”. Le respect munca și le mulțumesc

Preotul Constantin Necula este unul dintre cei mai cunoscuți preoți ortodocși. Orator cu har, profesor și prodecan la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, preotul este cunoscut întregii țări pentru dezbaterile și conferințele sale. Părintele spune despre colectarea selectivă a gunoaielor că este „lecția cea mai importantă în educația ecologică primită de la copiii mei și de la generația lor. I-am urmărit prima dată cum reacționau la școală, apoi în tot ce înseamnă pentru copiii de azi spațiul public. Am învățat să fiu atent și pentru a nu-i jigni pe cei care erau la capătul selecției noastre. Nu este doar o chestiune de civism ci una de bun simț. Să nu faci viața grea celor care muncesc pentru tine, pentru curățenia vieții tale cotidiene. Să le respecți pâinea pe care  câștigă omul de la capătul procesului selecției. Am văzut munți de gunoaie în multe țări și în multe orașe din propria țară. M-am temut că vom fi marginile gropii de gunoi ale lumii civilizate. De aceea îndemn mereu să facem curățenie păstrând logica legată de curățenie”, spune pr. Constantin Necula.

Acesta vorbește și despre instituția chemată să acorde asistența tehnică la menținerea curățeniei orașului și curților, caselor noastre, în ultimă instanță, despre care spune că are nevoie de sprijin.

„Am văzut cârteli la multe. Inclusiv la strângerea selectivă a gunoiului. Și mi-am amintit de tomberoanele de gunoi și apoi la containerele ascunse între zidurile de ciment ce dominau altădată cartierele noastre. Care dominau cu miasmele lor fetide verile și toamnele, care deveneau capcane ascunse sub zăpadă ori locuri deloc frecventabile după ce apunea soarele. A duce gunoiul, pentru generații de copii de bloc, era un act teribil de curaj. Acum curaj este să ajuți orașul să rămână curat, luminat și distins. Sigur că e mult până departe dar procesul deja pornit cred că ne ajută să vedem că ecologia lumii începe din pragul casei. Din coșul din cameră ori bucătărie”, mai spune preotul.

Constantin Necula mai face referire și la factorii economici care ar trebui să fie factori de educație ecologică și să propună proiecte coerente în procesul recuperării și selectării gunoaielor, pentru că, spune el, o colectare conformă nu vizează numai casele și familiile noastre.

„Nu ne prea place să vorbim despre astfel de lucruri? Vorbind și învățând evităm să trăim „îngunoierea” noastră ca societate. Căci consumul enorm la care ne angrenăm cheamă după sine un reziduu, aproape continuu, al acestui consum. Atunci trebuie să învățăm să trăim în acord cu normele ecologice ale unei viețuiri decente.

Un gând bun pentru cei de la capătul „firului”. Le respect munca și le mulțumesc. Fac lumea în care trăim mult mai bună decât ne închipuim”, încheie preotul Constantin Necula.

Silvia Macrea: Doar așa putem avea un Pământ sănătos și putem să îi conservăm resursele pentru nepoții noștri

Silvia Macrea, managerul și coregraful Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii”, Sibiu, dar și director al CJCPCT „Cindrelul – Junii” este una dintre figurile marcante la folclorului românesc. Recunoașterea ei este atât la nivel național, cât și internațional, Silvia Macrea ducând pe scenele lumii prin cântec și dans, alături de ansamblu, frumusețea tradițiilor neamului nostru.

Silvia Macrea spune că a acceptat provocarea de la lua parte la acest proiect pentru sănătatea Pământului și pentru sănătatea noastră, implicit.

„Sănătatea Pământului și a noastră, viața generațiilor viitoare, depinde de selectarea corectă. Acesta este, cred eu, lucrul la care trebuie să ne gândim ori de câte ori ne trec prin mâini cutii de carton, peturi din plastic, sticle sau alte resturi menajere. Pentru mine decizia de a recicla corect a venit firesc, pentru că am cunoscut în acest concept bunele obiceiuri ale bunicilor mei. Cred că dacă privim înapoi spre viața de odinioară, din satul românesc, realizăm că bunicii și străbunicii noștri au selectat mult și corect, chiar dacă termenul de selectare nu le era cunoscut. Îmi amintesc că în gospodăriile bunicilor mei din Gura Râului și din Ighiș nimic nu se arunca. Resturile alimentare erau folosite ca hrană pentru animale sau deveneau îngrășământ pentru pământ. De exemplu, dacă bunica curăța cartofi nu irosea nici măcar o coajă. Pe toate le strângea le fierbea și cu aceste resturi hrănea porcii”, povestește Silvia Macrea.

Își amintește că a crescut respectând aceste reguli și, în mod firesc, au devenit o obișnuință.

„Așa trebuie să fie pentru fiecare dintre noi, mai ales că, în prezent, aproape toate produsele din magazin sunt ambalate și se folosesc cantități foarte mari de plastic, de hârtie, pentru ca alimentele sau alte produse să ne fie livrate în condiții de siguranță. Mă bucur că selectarea devine o obișnuință pentru noi așa cum, de mulți ani, se practică în țările europene. De ani de zile, în timpul turneelor pe care le-am efectuat cu Junii Sibiului în alte țări europene, am observat practicile de reciclare corectă și mă întrebam când le vom aplica și noi. Acum avem această posibilitate și vă îndemn pe toți să sortați, mai ales că sortarea deșeurilor ia doar câteva minute. E necesar să selectăm corect. Doar așa putem avea un Pământ sănătos și putem să îi conservăm resursele pentru nepoții noștri. Vă mulțumesc frumos și vă îndemn să nu uitați să selectăm corect”, mai spune Silvia Macrea.

În Sibiu se strâng anual, aproximativ 55.000 tone de deșeuri. Dintre acestea,  doar  12.500 sunt selectate corect.

 

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Alte subiecte de interes
1 Comentariu
  1. gogu scrie

    Pe noi ne indemnati cum sa reciclam gunoiul, dar pe cei care toata ziua duc caini de lesa si ii lasa sa-si faca necesetatile pe trotuare si in parcuri , ce masuri ia Primaria?.Ma refer la cartierul Lazaret si Lupeni.

Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.