fbpx

Mutațiile coronavirusului, provocarea pandemiei – Transmiterea rapidă poate duce la o evoluție dramatică

0 576

⇓ Ascultă știrea ⇓

În toată lumea lupta cu covid 19 a început de ceva vreme. Vaccinarea populației este la început, dar se pun mari speranțe în ea. În tot acest timp însă, coronavirusul a ”evoluat”. S-au dezvoltat mai multe tulpini, iar faptul că pot deveni mai contagioase pune mari dificultăți în lupta contra pandemiei. Depistarea lor înseamnă costuri mai mari, scrie digi24.ro.

Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: Virusul încearcă să se adapteze. În momentul în care se adaptează se modifică astfel încât să supraviețuiască. S-a modificat, a reușit să supraviețuiască, organismul a pierdut, virusul a câștigat, dar a ieșit un virus mai puternic.

Biolog: Etapa de secvențiere este o nouă etapă care ne dă mai în amănunt, mai multe informații care ne fac capabili să luptăm cu pandemia.

Coronavirusul, mai rapid decât oamenii
Odată cu apariția noilor tulpini, lumea medicală de pe tot mapamondul a făcut un pas înapoi în lupta cu pandemia. Formele noi ale virusului sunt mult mai contagioase și virulente, iar descoperirea lor este dificilă.

Și nu e doar greu să afli cu ce formă a virusului te lupți, ci și costisitor. Medicii nu pot descoperi în urma unui simplu test PCR dacă au de-a face cu o mutație a SARS-CoV-2, așa că e nevoie de analize complexe. În România, procedura se face în puține laboratoare, deși Comisia Europeană recomandă ca între 5 și 10% din testele pozitive să fie secvențiate. Doar că țara noastră nu-și permite deoarece laboratoarele sunt puține și costurile, mari. Unul din ele se află la Suceava.

Mihai Dimian, prorector Univ. Ștefan cel Mare: Aici ne aflăm în laboratorul de metagenomică unde are loc partea de secvențiere și analiza datelor. Laboratorul în sine are o abordare multidisciplinară, nu putem face toate activitățile doar cu medici. Sunt biochimiști, informaticieni, electroniști care înceracă să asigure funcționarea acestui laborator. Costul echipamentelor e ridicat, în aceste două laboratoare au fost investiții de peste un milion de euro.

Până acum, în România a fost depistată doar tulpina din Marea Britanie, din cele câteva care circulă deja mai peste tot în lume. Deși specialiștii spun că este cu până la 70% mai contagioasă, la noi au fost descoperite puține cazuri. Și nu pentru că ar fi puține, însă nu sunt identificate, deoarece se fac puține analize. În realitate asistăm la o transmitere comunitară cu tulpina din Marea Britanie, spun medicii.

Mihai Dimian, prorector Univ. Ștefan cel Mare: Este făcută la nivel destul de scăzut din două motive – echipamente mai puține și resursa umană mai puțină. Unele comparații sunt surprinzătoare. Dacă ne comparăm cu Marea Britanie, numai în ianuarie a încărcat în această bază de date internațională peste 75.000 de probe. Deci înseamnă că au facut peste 100.000. La noi au fost făcute câteva sute. Diferența dintre noi și Marea Britanie este de 1 la 1000. Nici PIB-ul României nu e ca al Marii Britanii. Trebuie să facem mai multe secvențieri, Danemarca are 20.000 de probe introduse, noi avem câteva sute.

Este nevoie de o evaluare corectă a circulației noilor tulpini
Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: Vedem în statele vestice restricțiile care s-au impus ca urmare a circulației noii tulpini, măsurile sunt mai dure, și dacă nu vom avea o evaluare corectă a circulației noii tulpini, probabilitatea să luăm măsuri corecte la timpul potrivit va fi mult mai mică.

Cum se face secvențierea genomică? Am mers în laboratorul de la Suceava pentru a vedea. În primul rând este nevoie de personal specializat și de aparatură scumpă. Probele care sunt analizate pleacă din laboratorul de testare PCR al spitalului județean.

Roxana Filip, medic primar la Spitalul Juețean Suceava: În acest moment suntem în laboratorul de biologie moleculară a spitalului județean de urgență. Aici sunt stocate temporar, după care sunt transportate la -80 de grade către partenerii noștri de la universitate.

De aici, probele PCR care arată modificări sunt transportate la laboratorul Universității Stefan cel Mare, unde se face analiza pentru a vedea dacă e vorba de o tulpină nouă.

Reporter: De unde porniți analiza de secvențiere?
Dr. Biolog Andrei Lobiuc, șef lucrări: Probele trec printr-un proces de extracție. Mai departe, pentru a ajunge la secvențiere trebuie să trecem printr-un proces complex de reacții chimice în care trebuie să respectăm timpi, concentrații, temperaturi. După ce probele sunt extrase, se ajunge la o parte din protocol în care trebuie respectate timpi, temperaturi, concentrații foarte precise. Este o parte critică, trebuie să evităm posibila contaminare a probelor, pentru că putem risca să dăm rezultate eronate. Procesul durează aproximativ două zile.

Descoperirea la timp a mutațiilor îi ajută pe medici să pună un diagnostic cât mai corect și să apeleze la tratamente țintite
Dr. Biolog Andrei Lobiuc, șef lucrări: Fiecare concentrat de virus e ca o mică bijuterie pentru noi. Este nevoie de foarte multă atenție și de cunoștințe ale operatorilor umani care trebuie să decidă dacă sunt zone pe care le ignorăm, trebuie să știe unde să se uite, să vedem dacă sunt mutații.

Cu toții știm cum arată reprezentarea în imagini a noului coronavirus. Vedem acum în laboratorului specialiștilor din Suceava și imaginea cu noua tulpină care a apărut în România, cea din Marea Britanie. Toată lumea vorbește de virus ca de o sferă mică și cu țepișori deasupra. Atunci când vorbim de aceste mutatii, analizele sunt mult mai fine, și de cele mai multe ori mult mai abstracte, urmăresc modul în care noile tulpini se cuplează cu omul și dacă această cuplare e mai puternica și mai periculoasă.

În imagini observăm o simulare făcută cu ajutorul unei platforme internaționale, o simulare a acelei proteine S la care au apărut noile mutații și modul în care se cuplează cu receptorul din organismul uman. Prin analiza comparativă în cadrul diverselor mutații se depistează modul în care se modifică această legatură, și, bineînțeles, ulterior se încearcă să se ajungă la concluzia dacă mutația și implicit tulpina este mai periculoasă pentru om.

De ce e nevoie să știm despre ce tulpină a noului coronavirus este vorba? Specialiștii spun că descoperirea la timp a acestei informații îi ajută pe medici să pună un diagnostic cât mai corect și să apeleze la tratamente țintite.

„Cu cât se transmite la mai multe persoane, cu atât va da tulpini diferite și o evoluție total neprevăzută și dramatică a acestei pandemii”
Dr. Biolog Andrei Lobiuc, șef lucrări: La început se considera că virusul acesta suferă destul de puține mutații în timp, iată că în prezent constatăm că situația este diferită, pentru că sunt multe persoane infectate și fiecare persoană reprezintă un teren de joacă pentru acest virus. Odată intrat într-un pacient, virusul suferă mutații independent de cei aflați în alte persoane sau regiuni georgrafice. Problema nu o reprezintă neapărat mutațiile, numărul lor, ci faptul că nu știm unde vor apărea, dacă efectul a două, trei mutații va duce la o tulpină mai periculoasă, mai virulentă, mai mortală.

Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: Cu cât se va transmite la mai multe persoane, cu atât va da forme diferite și tulpini diferite care pot aduce o direcție de evoluție total neprevăzută și dramatică a acestei pandemii.

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.