Ministrul Mediului se opune planului UE pentru protejarea pădurilor

539

Ministrul Mediului, Tanczos Barna se opune planului UE pentru protejarea pădurilor. Acesta declară că a semnat scrisoarea inițiată de Austria unde se critică strategia forestieră a UE. El spune că nu sunt specificate sursele de finanțare ale țintelor de mediu.

“Înainte de asumarea oficială a acestei strategii și prezentarea strategiei atât pentru informarea Parlamentului cât și a Comitetului Regiunilor cât și la Comitetul Economic și Social, documentul a fost circulat pe căi neoficiale către statele membre. Urmare, Austria a inițiat o scrisoare deschisă care a fost susținută de Germania, Finlanda, Franța, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia și România.

Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esențiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Voi avea mâine o întâlnire bilaterală cu domnul comisar, vom discuta acest aspect cât și toate aspectele de exploatare forestieră, protecția biodiversității, infringement pe păduri, din punctul de vedere al României și pentru a susține demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene astfel încât această strategie să aducă beneficii mediului și statelor membre care își vor asuma un rol esențial în implementare”, a afirmat ministrul Mediului Tanczos Barna.

“Austria poate să aibă interesele proprii”

În contextul în care industria forestieră din Austria este foarte dezvoltată și exploatează și din alte state membre, ministrul Mediului a fost întrebat de ce România ar vrea un plan mai relaxat.

“Austria poate să aibă interesele proprii. N-aș putea să spun care sunt. Nu știu care sunt acelea. N-aș vrea să comentez.

Dintre cei trei piloni ai pădurii, pilonul ecologic, mediu per ansamblu, pilonul economic și cel social în următorii 10-50 de ani accentul cel mai mare se va pune pe pilonul mediu.

Avem nevoie de reguli foarte clare, să știm foarte bine la ce ne angajăm, care sunt costurile și de unde le suportăm. Nu am absolut niciun comentariu cu privire la interesele economice ale unui stat membru.

Pentru România, echilibrul între cei piloni va fi cu siguranță distorsionat. Pe termen mediu și lung se vede foarte clar că se va pune accent din ce în ce mai mare pe mediu. Tot ce înseamnă protecție, reduceri de exploatare, condiții severe, trebuie să vedem cum se transformă în sisteme de finanțare, suport și cum putem să gestionăm problema proprietății.

România a ajuns în situața delicată a defrișărilor în urma procesului de retrocedare și proprietarul privat trebuie să știe exact ce obligații are, de unde finanțează obligația de a păzi pădurea.

Este inadmisibil ca România să plătească cu întârziere de ani de zile angajamentele față de proprietar.

Se vorbește aproape deloc despre bani. Există una sau două la Politica Agricolă Comună (PAC – n.red.), din care ar trebui să finanțăm anumite lucruri și nu se vorbește despre finanțarea acestei strategii”, a explicat Barna.

Ministrul Mediului vrea definirea pădurilor virgine, seculare, bătrâne, primare

Oficialul din Guvern a precizat că este nevoie de definiții foarte clare în ceea ce privește pădurile virgine, seculare, bătrâne, primare.

“Este de discutat despre finanțare, pentru că strategia forestieră face trimitere la un singur tip de finanțare, la PAC. Este nevoie și de sprijin din partea UE pentru a face față acestor provocări.

A existat o consultare publică cu cetățenii, comunicarea trebuie să fie făcută oficial cu statele membre. Comunicarea a început vineri, dată la care Comisia a trimis documentul către organele statelor și forurilor de conducere ale UE, dar până atunci nu a existat comunicare cu statele membre, același lucru îl spun și ele”, a mai spus Barna.

„Trebuie să definim exact ce înseamnă «old growth» și «primary forest». România are un catalog unic la nivel european de definire și aprobare a pădurilor virgine. Acest catalog încă nu există, cel puțin nu cred că ar exista în alte state membre. Suntem prima țară care a catalogat aceste păduri virgine.

Patru țări „vor duce greul” monitorizării și protecției pădurilor bătrâne și primare

La nivelul UE vor fi 4 țări care vor duce greul acestei monitorizări și protecții de păduri bătrâne și primare: România, Bulgaria, Finlanda și Suedia. Majoritatea pădurilor mai bătrâne de 100 de ani se vor concentra în câteva state membre. Interesul României este ca această strategie forestieră, dincolo de obligații, să stabilească și condițiile de finanțare și sprijinul de care vor beneficia statele membre, în momentele în care își asumă aceste ținte extrem de ambițioase.

PAC este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse financiare la nivelul UE. Este al doilea ciclu când tema principală de dezbateri este înverzirea agriculturii, și pentru acest lucru se acordă fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro. Pe strategia forestieră nu avem încă nicio prevedere clară în ceea ce privește finanțarea.

Tot ce înseamnă protejarea parcurilor naturale și parcurilor științifice, tot ce înseamnă protejarea acestor păduri virgine, toate plățile care se fac în momentul de față se plătesc din bugetul național al României. Acest cost este în momentul de față de ordinul sutelor de milioane într-o perioadă de programare. Anual se ridică la undeva la 100 de milioane de lei. Această sumă este momentan asumată, plătită de România, astfel încât aceste păduri să rămână majoritatea neatinse complet sau celelalte cu intervenții foarte restrictive și protecția supraasigurată.

Cele 96 de milioane de lei care se plătesc și anul acesta, pentru anul 2021 sunt efortul nostru, al României. Vreo 3 ani la rând aceste sume nu s-au plătit.

În același timp, trebuie să știm că suprafața totală care beneficiază de diverse nivele de protecție în România se ridică undeva la 3 milioane de hectare. Din această suprafață, 270.000 de hectare înseamnă proprietate privată, care se plătește și se compensează pierderi la nivelul proprietarilor privați, dar statul român și autoritățile locale își mai asumă un rol protector, necompensat pentru diferența de până la peste 3 milioane de hectare, unde compensațiile nu se plătesc, pentru că nu a fost de acord, de exemplu, Consiliul Concurenței și schemei de ajutor de stat care se aprobă n-au făcut posibilă compensarea la nivelul autorităților locale acestor pierderi de venit.

România are un rol extrem de important în ceea ce privește definirea, marcarea, catalogarea pădurilor virgine, are un rol extrem de important în protejarea biodiversității peste 3 milioane de hectare terenuri forestiere și strategia europeană trebuie să aibă în vedere că statele membre fac un efort deosebit, România cu siguranță un efort ieșit din comun în protejarea biodiversității la nivel european.

Cu toate problemele posibile și imposibile, sistemul românesc de gestionare a fondului forestier a generat sute de mii de hectare de teren forestier de înaltă valoare, din punct de vedere biodiversitate, biologic și acest sistem, cu toate problemele cu care se confruntă, are nevoie de sprijin național și dacă se poate și la nivelul UE ca protecția să fie asigurată pe termen mediu și lung.

Este punctul nostru de vedere prin care am fundamentat acea semnătură pe care am acordat-o Austriei, alături de celelalte state.

În urma acestei scrisori, anumite aspecte au fost deja redefinite în strategia forestieră. Din plan, la nivelul UE, se vorbește despre observare, colectare de date și raportare, creșterea de suprafețe de păduri cu amenajament la nivelul UE. În România, toată suprafața este cu amenajament silvic, că așa lucrează de 70 de ani România și acesta este sistemul nostru național.

Angajamentele pe care le iau proprietarii, indiferent dacă e stat sau privat, sunt extrem de severe. Recunosc că pe partea de implementare sunt probleme. România trebuie să vadă prin metode de control cum impune respectarea acestor amenajamente și unor direcții clare, așa cum sunt ele stabilite. Fac trimitere la ultimele investigații prin care vedem că pot exista abuzuri. Ele acum se cercetează și din partea Ministerului”, a afirmat ministrul Mediului Tanczos Barna.

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Spune ce crezi