Distrugerea pădurilor a fost susținută de marile bănci ale lumii

850

Distrugerea pădurilor a fost susținută de marile bănci ale lumii! Conform unei investigații a organizației pentru drepturile omului, Global Witness, câteva bănci cu renume, au susținut distrugerea pădurilor, notează cotidianul britanic Financial Times, preluat de Digi24.

Experții Global Witness au constatat că, în cei peste cinci ani care au trecut de la semnarea Acordului Climatic de la Paris, instituții de credit, precum BNP Paribas, Industrial and Commercial Bank of China (ICBC), JPMorgan, HSBC, Deutsche Bank sau Bank of America, au acordat sprijin financiar pentru 20 de mari companii agricole implicate în defrișări, printre care și producătorul brazilian de carne JBS, care a încheiat zeci de acorduri financiare în perioada 2016-2020.

De asemenea, cele peste 70.000 de tranzacții de obligațiuni și împrumuturi cercetate de Global Witness indică faptul că printre operațiunile băncilor se numără finanțarea unuia dintre cei mai mari furnizori din lume de boabe de cacao, cafea, bumbac și orez – compania din Singapore Olam International, precum și filialele sale, suma totală a creditelor acordate ridicându-se la aproximativ 730 milioane dolari. Această companie este acuzată de distrugerea pădurilor tropicale din Gabon, stat situat în vestul Africii centrale.

De altfel, toate aceste firme au avut legături cu distrugerea pădurilor tropicale și cu abuzurile asociate privind drepturile omului din Asia de Sud-Est, Africa Centrală și de Vest și Brazilia.

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că cele mai mari bănci din lume au propriile politici de mediu și promovare a drepturilor omului, despre care ONG-ul susține că reprezintă doar „greenwashing” (n. red. – formă de marketing în care PR și marketingul verde sunt utilizate în mod înșelător pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele și politicile unei organizații sunt ecologice), ceea ce demonstrează nevoia de responsabilitate externă, scriu jurnaliștii de la Euronews.

Cum arată nedreptatea climatică

În vreme ce Uniunea Europeană urmează să anunțe luna viitoare o nouă lege pentru combaterea defrișărilor, militanții pentru combaterea problemelor de mediu îndeamnă Comisia Europeană ca noile reglementări să aibă în vedere și instituțiile financiare private care își desfășoară activitatea în blocul comunitar.

„Nu există un exemplu mai izbitor de nedreptate climatică decât faptul că băncile vestice obțin sume uluitoare de bani în timp ce finanțează distrugerea pământului, caselor și mijloacelor de trai ale comunităților care și-au protejat pădurile timp de generații”, a declarat Shona Hawkes, consilier de politici publice privind pădurile la Global Witness.

În ciuda faptului că multe dintre aceste bănci au angajamente voluntare privind defrișarea pădurilor și lupta împotriva schimbărilor climatice, ele continuă să aibă relații financiare cu companii care sunt direct legate de procesul de defrișare”, a declarat Colin Robertson, investigator principal în domeniul pădurilor la Global Witness. Acesta mai spune că „problema generală constă în faptul că există o lipsă de obligație legală a băncilor de a schimba practicile”.

Cine sunt cei mai mari câștigători ai defrișărilor

Datele Global Witness arată că cele mai mari cinci bănci din lume au încheiat un total de aproape 570 de tranzacții de obligațiuni și împrumuturi pentru companii suspectate sau acuzate de tăieri masive de lemn.

Banca americană de investiții JPMorgan a câștigat 48,9 milioane de euro din tranzacții cu firme care au alimentat distrugerea pădurii tropicale în ultimii cinci ani, plasând-o în topul băncilor care și-au mărit depozitele financiare de pe urma exploatării resurselor naturale.

JPMorgan a realizat tranzacții între 2018 și 2019 pentru comerciantul de mărfuri Cargill, care a fost acuzat de aprovizionare cu soia cultivată în zonele defrișate. Cargill a spus că nu a comercializat soia provenită din zonele defrișate ilegal.

Traseul banilor. Băncile obțin dobânzi, comisioane și dividende din distrugerea pădurilor critice pentru combaterea schimbărilor climatice.

HSBC a fost a doua cea mai mare bancă privată descoperită de analiștii de la Global Witness, în ciuda faptului că gigantul financiar s-a angajat public în 2017 să oprească finanțarea firmelor acuzate de defrișare.

HSBC, considerată este cea mai mare bancă din Europa în ceea ce privește capitalizarea, a oferit o finanțare în valoare de 5,25 de miliarde de lire sterline unora dintre cele mai mari companii de defrișare din lume. Se estimează că această mișcare ar reîntoarce către britanicii de la HSBC peste 27,8 milioane de lire sterline. De altfel, investițiile HSBC reprezintă mai mult de jumătate din toată finanțarea britanică pentru defrișările de păduri, conform raportului Global Witness.

În spațiul comunitar al UE, tranzacțiile au fost dominate de marile bănci din Olanda, Franța, Spania, Germania și Italia. Cea mai mare bancă din Franța, BNP Paribas, ar fi adunat venituri de peste 32,9 milioane de euro din tranzacțiile cu companiile agricole implicate în defrișări, în timp ce banca olandeză Rabobank ar fi putut câștiga aproximativ 67,2 milioane de euro, iar Deutsche Bank ar fi putut câștiga aproximativ 12,4 milioane de euro.

Este greu de estimat însă o cifră exactă cu privire la profiturile băncilor din aceste tranzacții, pentru că adesea băncile acționează în numele unor investitori terți, se arată în raportul Global Witness.

Pentru a calcula cât de mult dintr-o anumită investiție ar fi finanțat producția sau comerțul cu carne de vită, ulei de palmier, soia și cauciuc, cercetătorii de la Global Witness au analizat cât de mult s-a concentrat fiecare întreprindere agricolă pe mărfurile provenite din zonele naturale defrișate. „Fără sprijinul sistemului financiar, aceste mărfuri nu ar fi produse pe terenuri defrișate”, a declarat Kenza Bryan, unul din autorii raportului Global Witness.

Detaliile tehnice

Deși multe bănci și grupuri de investiții au politici împotriva defrișărilor, acestea pot fi limitate în domeniul lor. De exemplu, băncile pot defini defrișarea ca fiind distrugerea anumitor păduri tropicale sau rare, mai degrabă decât a oricărei păduri. Este posibil ca interdicția să nu se extindă și la defrișarea legală.

Cele mai mari companii care defrișează. Din grafic reiese că acestea se bucură de un sprijin financiar asigurat pe termen mediu și lung. Fiecare punct arată cea mai recentă dată de scadență a tranzacțiilor de împrumut, facilitate de credit, deținere de acțiuni și obligațiuni.

Politicile pot fi, de asemenea, dificil de aplicat și monitorizat, mai spune Bryan. Acesta susține că băncile pot cere clienților să se asigure că furnizorii lor nu sunt implicați în distrugerea pădurilor, dar multe dintre marile companii alimentare spun că nu pot să își da seama de comportamentul fiecărui furnizor în parte.

Global Witness precizează că deși parlamentarii din UE, Marea Britanie și SUA au propus reglementări menite să elimine defrișările din lanțurile de aprovizionare ale întreprinderilor, niciunul nu a extins cerințe suplimentare de due diligence (n. red. – evaluarea atentă a situației financiare a companiei vizate, a industriei și a activității acesteia, precum și a riscurilor inerente, înainte de finalizarea tranzacțiilor) la instituțiile financiare.

Reacția băncilor la acuzațiile care li se aduc

Pe lângă finanțarea directă, s-a descoperit că cele 1.500 de bănci și manageri de active investigați de Global Witness dețineau acțiuni în valoare de aproximativ 37,5 miliarde de dolari în cele 20 de mari companii agricole implicate în defrișări, conform datelor de la finalul anului trecut.

HSBC a declarat că raportul bancar dintre companiile agricole și bancă s-a încheiat sau este pe cale să se încheie. De asemenea, reprezentanții HSBC au subliniat că nu au nicio relație bancară legată de silvicultură, ulei de palmier sau bovine cu majoritatea entităților menționate în raportul Global Witness.

BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franța și cea mai mare bancă din zona Euro, a negat „ipoteza” conform căreia ar susține defrișările, iar Deutsche Bank și JPMorgan au refuzat să comenteze, în timp ce Radobank a spus că „nu este dispusă să finanțeze defrișarea”, precizând că a pus în aplicare politici în acest scop.

Banca olandeză a adăugat că se implică în relația cu clienții săi pentru a aborda orice preocupări legate de problemele de mediu și cele sociale, subliniind că a părăsit unele relații contractuale atunci când nu s-au înregistrat progrese.

Global Witness a chestionat și alte bănci cu privire la poziția lor față de defrișare, însă multe dintre acestea, printre care Barclays (supranumită „cea mai murdară bancă din Europa”), Standard Chartered și NatWest ori  Bank of America au refuzat să comenteze.

„Defrișarea este principala sursă a amprentei noastre de carbon și rezolvarea acestei probleme va fi unul dintre principalele subiecte de dezbatere la summit ONU privind schimbările climatice, cunoscut și sub numele de COP26. Combaterea defrișării din cauza producției de diverse bunuri nu-i prea interesează pe unii investitori, care, în general, nu acordă atenție eforturilor legate de stopare efectelor provocate de schimbările climatice”, au mai punctat autorii raportului.

Sursa – Digi24

Primește notificări pe mobil la fiecare știre

Alte subiecte de interes
Lasă un răspuns

Adresa ta nu va fi publicată

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Primește știrile zilei seara pe email
Abonează-te și îți trimitem în fiecare seara un email cu știrile zilei de pe Ora de Sibiu
Renunți oricând. Nu vom folosi adresa ta in scopuri de marketing pentru terți fără acordul tău.