Boboteaza 13

Românii sărbătoresc unul din cele mai importante momente ale creștinătății- botezul lui Iisus Hristos. Anul acesta însă, slujba de Bobotează de la Sibiu a fost una atipică- cu temperaturi de 9 grade celsius, ploaie, mască. Dar, chiar și așa, mii se sibieni au venit la Catedrala Mitropolitană pentru a asculta slujba ținută de ÎPS Laurențiu Streza și pentru a lua Agheasmă Mare. Atipică a fost și lipsa îmbulzelii din alți ani.

Sibienii veniți să participe la Slujba de Bobotează au umplut curtea Catedralei și trotuarele din fața acesteia. Au fost pregătite aproximativ 8.000 de sticle cu apă sfințită și patru butoaie pline. Credincioșii spun că folosesc Agheasma pentru a stropi casele pentru bunăstare dar și beau câte puțină în fiecare dimineață.

Mii de sibieni la Boboteaza de la Catedrală - ”Luăm aghiasmă pentru sănătate și bunăstarea familiei”

Mii de sibieni la Boboteaza de la Catedrală - ”Luăm aghiasmă pentru sănătate și bunăstarea familiei”

”Așa știm din strămoși, că se stropește cu ea casa pentru a fi ferită de rău. Și pentru binele familiei, că avem speranță. Speranța în dumnezeu te ține”, spune un sibian.

O credincioasă spune că din apa sfințită gustă fiecare membru al familiei. ”Se ia câte o înghițitură dimineața, pe stomacul gol, apoi anafura. e pentru sănătate, să ne ferească dumnezeu de boli și rele”.

Boboteaza 18 Boboteaza 15 Boboteaza 10 Boboteaza 46 Boboteaza 44

Tradiții, obiceiuri și superstiții la români

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Mii de sibieni la Boboteaza de la Catedrală

Mii de sibieni la Boboteaza de la Catedrală

La Bobotează se sfinţesc toate apele. Preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Boboteaza 11 Boboteaza 08 Boboteaza 01 Boboteaza 37 Boboteaza 43

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Boboteaza 25 Boboteaza 24 Boboteaza 23 Boboteaza 60 Boboteaza 61 Boboteaza 22 Boboteaza 53

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neogreacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

 

Comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.