vaccin unsplash

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională pentru  neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea  Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea  programului de gestionare a câinilor fără stăpân, după ce Parlamentul  României a transmis președintelui această lege (citește sesizarea AICI).

În esență, acțiunea președintelui are la bază o Decizie a Curții  Constituționale din anul 2018, care a fost dată după intervenția  Asociaţiei Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie  (Asociaţia READC), care de ani de zile se luptă cu sistemul  medico-veterinar pentru probleme care vizează sănătatea publică și  interesul general.
READC are înregistrat la Curtea Constituțională de 3 ani o solicitare  de verificare a constituționalității unor prevederi legislative, însă  până acum nu s-a dat un verdict. Sesizarea președintelui, pe acest  subiect, a deschis o portiță, în sensul că asociația READC a solicitat  Curții Constituționale să conexeze cele două dosare și să rezolve  problema în ansamblul ei.

Citeste scrisoarea deschisa aici –  https://readc.ro/new/scrisoare-deschisa-curtii-constitutionale-si-presedintelui-romaniei/rabia

Referitor la dosarul nr. 2871D/2019, respectiv la dosarul formulat ca urmare a sesizării Președintelui României asupra OUG nr. 155/2001(citește sesizarea AICI).

Dosar nr.: 2871D/2019 

CĂTRE,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI 

Subscrisa, Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie (Asociaţia READC), cu sediul în mun. Turda, Aleea Plopilor, nr. 3, bl. L1, ap. 54, cod poştal 401033, jud. Cluj, cod unic de identificare 29155666, prin reprezentant 

Formulăm prezenta

CERERE 

Prin care vă solicităm să conexați dosarul  nr.  2871D/2019 la  dosarul  ce vizează sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân formulată de către Președintele României – Klaus Iohannis și să admiteți excepțiile formulate

Pentru următoarele MOTIVE 

A. Referitor la conexitate 

  1. Ambele dosare vizează în esență aceeași normă legală și anume dispozițiile din OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpâni
  1. Ambele dosare vizează același domeniu și anume legislația referitoare la câinii fără stăpân, respectiv obligațiile proprietarilor de câini.
  1. Dosarul ce s-a formulat în urma sesizării domnului Președinte al României are ca punct de plecare dispozițiile regăsite din DECIZIA CCR 23/2018, sesizare formulată de către Asociația READC și admisă de către Curtea Constituțională.
  2. Considerăm că CCR nu se poate pronunța doar asupra unei excepții invocate pe împotriva acestei OUG 155/2001 fără ca aceasta să aibă în vedere și restul excepțiilor de neconstituționalitate formulate împotriva aceleiași OUG, soluționarea trebuind a fi unitară.

 B. Referitor la fondul sesizărilor

a. Nu poate fi sancționată, amendată numai o parte, și anume particularul, dacă procesul de microcipare, neaplicare a cartografierii și neaplicare a vaccinului antirabic (numai la un procent scăzut) are rezultate slabe. În acest condiții este responsabilă și ANSVSA care are atribuții legale de identificare și înregistrare a câinilor, așa cum prevede OG nr. 42/2004 la art. 9 pct. i. 

Totodată, responsabilitatea înregistrării, transportului, monitoritării tratamentelor animalelor în România aparține ANSVSA (și nu unui particular), conform acordurilor de aderare la UE și potrivit OG nr. 42/2004, respectiv art. 2 din Statutul Ansvsa.

Nu poate fi amendat doar proprietarul de neglijenta în responsabilitate, ci si cei ce Accepta prin Pasivitate (C Apel-Cluj)sau nu urmează Fisa Postului deci cei ce trebuia sa ofere acea structura de  aplicare  si  control  a  Programului  Mondial  (OIE-  Organizația  Mondială pentru Epizotii-Sănătatea Animalelor) a Programului European-ACORDINGREZOLUTION 652- 2014- C.E. in Coroborare cu Program-National-Strategic Multianual de Supraveghere ,Control,Eradicare a Zoonozelor (Rabia) lucru semnat de Romania la aderare in UE. Consideram Discriminatorie si abuzivă aceasta modalitate de amendare doar a proprietarului si o vom ataca la CCRo daca va fi aprobata in aceasta forma manipulativa si in detrimentul platitorului de taxe si impozite, adică a particularului , in majoritatea pensionari si oameni in vârsta aflați în mediul rural și fără posibilitatea financiara pentru înregistrare (la libera negociere-Ordin1-2014 ANSVSA), dar sa poată plăti o amenda de circa 5.000 lei.

Ambele operațiuni, de injectare subcutanata a serului rabic ,gratis de la buget cu preț fix la manopera injectări este stabilit de ANSVSA si injectarea subcutanata a microcipului la libera negociere sunt identice din punct de vedere medical dar preturile si interese radicale sunt diametral opuse indexului cost eficienta obligatoriu de avut în vedere la acțiunile de interes național.

Statisticile si datele ANSVSA și a CMV sunt diametral opuse în registre individuale. În anul 2020, suma aprobată de Uniunea Europeană pentru programul de eradicare, control și combatere a rabiei a fost de 7,5 milioane de euro, o scădere față de anul precedent când suma aprobată fusese de 8,4 de milioane de euro. În prezent, toate campaniile de vaccinare antirabică sunt derulate de direcțiile sanitare veterinare ale ANSVSA.

În mediu rural, în 2020, fuseseră vaccinați doar circa 1,2 milioane de câini cu vaccinul antirabic. In contradictie cu declaratia presedintelui CMV înainte de Ordinul-1-2014 ANSV care arată că s-au eliberat 5 milioane de carnete de sanatate. Mentionam ca cca.170.000 de câni sunt vaccinati pentru adoptii internationale si 50 000 sunt cei de rasă si canise, astfel că numărul vaccinarilor in mediul rural este sub 1 milion .https://romania.europalibera.org/a/obstacole-  vaccinarea-cainilor-antirabie/31310775.html.

b. ,,Gradul ridicat de siguranta interna a legislatiei interne fata de cea Europeana” este datorată faptului că în România incă este activă și prezentă Rabia (în țara vecină Ucraina rabia silvică este încă la un nivel extrem de ridicat!), aspect pe care CCR l-a constat în mod limpede în Decizia 23/2018. În cadrul dosarului unde s-a pronunțat Decizia nr. 23, READC a dovedit ca peste 11.000 de cetățeni au fost tratati cu vaccin antirabic, numarul cazurilor fiind mult mai mare din cauza faptului că la cererile noastre adresate spitalelor din țară au răspuns doar aproximativ 70% dintre acestea. Totusi ca dovada ANSVS a declarat in proces, în dosarul din fața CCR în care s-a pronunțat Decizia nr. 23/2018 că sunt o(Zero) cazuri de rabie in Romania la nivel de 2017, ceea ce este fals după cum se poate observa și de pe site-ul – https://www.who-  rabies-bulletin.org/member/Queries/Maps.aspx?width=977&height=528&iframe=true

Specificam ca medicii nu pot declara focar de rabie deoarece nu au posibilitatea financiara și infrastructura de personal sa înregistreze, inspecteze ,catagrafieze și sa vaccineze antirabic toate animalele domestice pe o raza de 5-7 kilometri in raza concesionata, timp de câteva săptămâni.

 c. În ceea ce priveşte rabia, în anul 2018, Regulamentul (UE) 2018/1882 privind aplicarea anumitor norme de prevenire şi control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate şi de stabilire a unei liste a speciilor şi a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective menţiona infecţia cu virusul rabic drept o boală de categoria Ulterior, în anul 2020, Regulamentul (UE) 2020/689 a dezvoltat dispoziţii privind programele obligatorii de eradicare şi privind acordarea şi menţinerea statutului de indemn de boală în ceea ce priveşte infecţia cu virusul rabic. Pentru programele de eradicare care vizează infecţia cu virusul rabic, strategia de control al bolilor se bazează în principal pe vaccinarea populaţiei de animale vizate relevante, dar şi pe alte activităţi importante, precum supravegherea, punerea în aplicare a măsurilor de control al bolilor, controlul circulaţiei animalelor de companie şi monitorizarea eficacităţii vaccinării. Potrivit art. 12 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2020/689, atunci când instituie un program obligatoriu de eradicare a unei boli de categoria B, deci inclusiv a infecţiei cu virusul rabic, autoritatea competentă utilizează, pentru aceste programe, o strategie de control al bolilor care include anumite condiţii specifice. În cazul infecţiei cu virusul rabic (RABV),  aceste condiţii specifice sunt reglementate la art. 32 – 36 din Regulament, iar vaccinarea animalelor din populaţia de animale considerată relevantă reprezintă un element al acestei strategii.

d. Având în vedere că vaccinarea antirabică a câinilor, atât a celor cu stăpân, cât şi a celor fără stăpân,(Conform Legislatiei EU semnata la Paris nu exista ciine fara stapin ei fiind proprietatea UAT) este menită să prevină şi să împiedice  răspândirea  unei  boli potenţial letale, apreciem că eliminarea sancţiunii contravenţionale pentru săvârşirea faptei de nevaccinare antirabică este de natură să lipsească de o protecţie efectivă un drept fundamental, cel la ocrotirea sănătăţii, aspect ce contravine dispoziţiilor 1 alin. (5), art. 34 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.  

e. Arătăm și următoarele chestiuni extrem de relevante:

  1. În România și pentru câini, și pentru pisici serul de vaccinare antirabică este gratuit ca parte a programului Național de compatere a bolilor transmisibile de la animal la om, subvenționat de Guvern și de Uniunea Europeană, tocmai raportat la faptul că în România, rabia nu a fost eradicată.
  2. Pentru câini manopera si serl antirabic este gratuit. Inregistrarea trebuie la fel să fie preț stabilit de ANSVSA și nu la libera negociere, adică preț impus de CMVRO.
  3. Pentru pisici serul este gratuit…. manopera este la libera
  4. Cânii se înscriu în carnete gratuire date de ANSVSA, deci nu mai trebuie alte carnete sau alte registre gestionate de alte entități.
  5. Pisicile nu au carnete, astfel că aici se pot falsifica multe vaccinuri.
  6. Câinii se înscriu gratuit în Registrul  gestionat  de  ANSVSA,  potrivit  OG   42/2004 pentru a fi platita manopera actiuni de vaccinare antirabica.
  7. Pisicile nu se înscriu în Registre
  8. Dacă aparținătorul se prezintă la puncte fixe în capania de vaccinare antirabică – septembrie-febrarie-, vaccinul nu trebuie să coste (Multe persoane in virsra nu pot transporta animalele )
  9. Daca aparținătorul se prezintă la cabinetele veterinare se aplică taxe, deși nu ar trebui.
  10. Vaccinul antirabic de completare există tot anul, dar nu se deplasează nimeni la cei care nu au fost pe motiv de sanatate sau transport la vaccinarea obligatorie sau la cei care dețin câini născuți după februarie.
  11. Câini se microcipeaza obligatoriu la libera negociere ca să poată fi înscriși în RECS (Regsitrul Evidenta al Câinilor cu Stăpân), gestionat de CMVRO, deși deja există un registru controlat de ANSVSA unde se înscriu.
  12. Pisicile nu se microcipează obligatoriu
  13. Câinii cu microcip se înscriu în RECS gestionat de CMVRO, contrcost unde ANSV nu are drept de intrare ci redirectioneaza cererea si intreaba oficial(Raspunsul ANSV il detinem)
  14. Pisicile nu se înscriu în RECS
  15. Doar câinii și pisicile care părăsesc tara trebuie sa aibă carnet de sănătate international și vaccinul antirabic, astfel că nu trebuie să fie obligatorie înscrierea în RECS. Carnetul de sănătate international are serie, pentru a asigura unicitatea.
  16. Animalele care părăsesc tara anual (cca 160 000- conform programului TRACES- de la niveul UE) sau sunt decedate (Ecarisati sau morti natural, cca.12-15 %) rămân in sistemul de înregistrare deoarece nu se prevede în lege inventarul și actualizarea sau amenzile la gestionarea acestora. Ca atare statisticile iau în considerare și câinii ce au fost înscriși sau vaccinați  in  ultimii  8  ani  și  nu  reprezintă numărul  real  din  teren  (  a  se  vedea  Obligația Autorităților Naționale în UE)

Ținând cont de faptul că Constituția spune clar ca legile trebuie sa fie clare pe înțelesul tuturor și APLICABILE, ne punem întrebarea retorică, cum explica medicul veterinar aceste 15 combinații arătate mai sus, proprietarilor de animale?? Sau reformulând ne întrebam, are dreptul/obligatia și interesul de a face acest lucru ca SRL de libera practica.??

Totodată, lipsa dreptului la informare prin lipsa afișelor, informațiilor media și radio asupra drepturilor și obligațiilor ce le au proprietarii de animale, considerăm că aduce atingere articolelor Constituționale – art. 34 Drept la sănătate și art. 21 – drept la informare corecta, respectiv transparenta decizionala.

În final, arătăm că ne bucura faptul că a fost pusa pe masa Prezidențiala și a CCR aceasta tema care a fost refuzata sa fie rezolvat de toti Prim ministrii României, aceștia redirectiionând scrisorile noastre „Spre competenta solutionare ANSVS” adică chiar împotriva celor ce era formulată sesizarea, și suntem siguri ca in inpartialitatea sa, CCro se va lua decizia si motivarea corecta si mentionând posibilitatea reala in teren de aplicarea a Programului National de combatere a zoonozelor, a sigurantei si sanatati publice in coroborare cu bunastarea animalelor.

Ne intrebam retoric, atât timp cât interesul național este superior, atunci cine ne protejaza de „acceptarea prin pasivitate” a celor ce trebuie sa ne protejeze sanatatea și bunăstarea – potrivit art. 34 din Constituția României ?

Turda                                                                     Asociația R.E.A.D.C. 

12.09.2022

Comentariul meu

Lasă un răspuns