bloc mihai viteazu 15
foto: arhivă

Peste 17.000 de locuințe s-au construit, în ultimii 14 ani, în municipiul Sibiu. Suprafața intravilanului a crescut și ea cu aproape o treime între anii 2007 – 2020. Creșterea patrimoniului construit a condus și la extinderea și intensificarea fenomenului de „insulă de căldură urbană”, potrivit datelor prezentate într-un document privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Consilierii locali vor trebuie să voteze acest plan, elaborat conform prevederilor Comisiei Europene în Pactul Verde European, ce are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030. 

Consilierii locali vor vota, în ședința ordinară de joi, Strategia și Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice ale Municipiului Sibiu 2030. Documentul, realizat în urmă cu cinci ani și reactualizat anul acesta, prevede un plan de măsuri ce are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55%, până în anul 2030, față de nivelurile din 1990. 

„În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul verde european, iar în prezent propune un pachet de măsuri mult mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și decarbonizarea economiei UE până în 2050. Pentru a plasa UE pe o traiectorie echilibrată către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, Comisia a propus, în septembrie 2020, un obiectiv mai ambițios, și anume reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990”, se arată în proiectul de hotărâre. 

Primul document în domeniul combaterii schimbărilor climatice a fost adoptat în 2017 și realizat în urma unui acord între municipiul Sibiu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, municipiile Brașov și Târgul Mureș (care alături de Sibiu sunt orașe „pioniere” în ceea ce privește implementarea unor astfel de proiecte), Administrația Națională de Meteorologie, Universitatea „Lucian Blaga” și Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale. Dar, cum noile obiective setate de UE au fost mai mari, documentul a fost reactualizat anul acesta. 

Câte locuințe erau în Sibiu în 2021

Potrivit datelor redate în planul autorităților, în municipiul Sibiu, în anul 2021, existau 78.279 de locuințe înregistrate, cele mai multe fiind deservite de 353 kilometri de rețea de alimentare cu apă potabilă și 401,9 kilometri de rețea de canalizare. Suprafața intravilanului a crescut cu peste 28% în intervalul 2007-2020, de la 3.900 hectare la 5.009 hectare. După anul 2016, extensiunea arealului construit a fost extrem de lentă (2 ha). 

bloc cartier magnolia 08

Dar, odată cu creșterea suprafeței intravilane, automat s-au înregistrat creșteri și în privința numărului de locuințe. Peste 17.000 s-au construit în 14 ani. 

Valuri de căldură în cartierele cu densitate mare 

Creșterea numărului de locuințe construite a condus și la intensificarea valurilor de căldură. Tocmai de aceea, în cartierele Hipodrom, Vasile Aaron și Ștrand, spre exemplu, unde densitatea locuirii este ridicată, iar spațiile verzi lipsesc, se creează fenomenul de insulă de căldură urbană. 

„Creșterea patrimoniului construit (peste 17.000 locuințe în intervalul 2007-2021, respectiv peste 17 %), a condus și la extinderea și intensificarea fenomenului de insulă de căldură urbană, ca urmare a creșterii suprafețelor ocupate cu construcții în detrimentul celor neocupate. Arealele de tip hotspot, unde intensitatea valurilor de căldură este cea mai mare, sunt mai frecvente la nivelul cartierelor cu țesut de locuire colectivă (Hipodrom, Vasile Aaron, Ștrand etc.), unde densitatea locuirii este foarte ridicată, iar blocurile construite au fost dotate cu puține spații verzi”, se arată în document. 

stefan cel mare vasile aron 11 oameni sibiu

În același document se mai arată că aceste areale de tip „hot-spot” apar în cartierele menționate din cauza multitudinii de suprafețe betonate. De asemenea, lipsa unor reglementări urbanistice, care să stimuleze la amenajarea de acoperișuri verzi sau albe, pereți verzi, ori utilizarea unor materiale și culori reflectorizante la reabilitarea termică a clădirilor, face ca aceste valuri de căldură să fie frecvente. 

Impactul condițiilor de vreme severe asociate fenomenelor violente crește considerabil asupra clădirilor în condițiile în care aproximativ jumătate dintre clădirile de locuit sunt vechi și au depășit durata de viață proiectată, se mai arată în document. Prin intermediul acestei strategii, pe care o vor vota consilierii locali, se vrea impunerea unor reglementări urbanistice adaptate la schimbările climatice. 

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Comentariu