Mai multe afaceri din zona centrală a Sibiului riscă să fie închise din cauza unei reglementări incluse în noul Plan Urbanistic General (PUG). Propunerea din documentație prevede ca spațiile de alimentație publică, care nu au o suprafață mai mare de 50 de metri pătrați la interior, să nu mai poată primi aviz de funcționare.
Antreprenorii din domeniul HoReCa au participat, miercuri, la cea de-a treia sesiune de consultare publică pe tema noului Plan Urbanistic General (PUG) al Sibiului. Aceștia au dezbătut, în prezența primarului Astrid Fodor și a specialiștilor care au întocmit documentațiile, mai multe reglementări propuse în noul PUG. Una dintre discuții a vizat condiționarea antreprenorilor din domeniu să își desfășoare activitatea într-o suprafață interioară de cel puțin 50 de metri pătrați. În caz contrar, nu vor mai putea primi autorizație de funcționare.
„Suprafața destinată serviciilor de tip alimentație publică va fi de minim 50 mp și va dispune de utilitățile, spațiile și anexele minimale necesare funcționării, conform prevederilor legale (grup sanitar cu apă caldă și rece, bucătăria echipată și compartimentată în funcție de specificul preparatelor calde sau reci realizate și a structurii materiilor prime cu respectarea normelor sanitar-veterinare, spălător de veselă/vase, depozit pentru alimente/băuturi, spațiu pentru depozitarea ambalajelor/resturilor menajere, grup social pentru personal cu vestiar”, se arată în regulamentul local de urbanism.
Localurile mici, în pericol să se închidă
Antreprenorii sunt de părere că, dacă li se va impune o astfel de condiție, multe localuri de dimensiuni mici se vor închide. În această situație ar fi gelateriile, precum cea pe strada Tipografilor, dar și prăjitoriile de cafea. „Referitor la suprafața destinațiilor de minim 50 de metri pătrați, suntem de acord cu propunerea dumneavoastră, dar noi venim cu o propunere la spațiile care au alimentație publică în interiorul curților, nu la spațiile care au vitrină la stradă, pentru că acelea sunt spații de alimentație publică de ani de zile. Nu putem să îi limităm pe anumiți comercianți care au afaceri de nișă, care au bucătării centralizate în altă parte, să le închidem afacerile. Sunt prăjitorii de cafea, sunt gelaterii, sunt alte spații care nu au nevoie de 50 de metri pătrați. Da, de acord, în curțile clădirilor, pentru că sunt multe afaceri care au alimentație publică în curți, iar vara scot terase mari, aproape la fel de mari ca ale celor care plătesc toată iarna bucătar și utilități, iar cu terasele poate sunt chiar mai mari decât ale noastre, cei care plătim toată iarna angajați și avem și cheltuieli cu utilitățile. Dar spațiile care au fost și sunt cu rol de alimentație publică cu vitrină la stradă (…) nu se poate, nu suntem de acord”, a precizat Horațiu Bujac, reprezentant Organizația Patronală HoReCa Sibiu și proprietar de restaurant din Piața Mare.
Acesta a mai arătat că prețurile chiriilor au crescut considerabil în ultimii ani, astfel că patronul unui local ajunge să plătească chiar și 5.000 de euro pentru un spațiu mai mic de 50 mp. „Sunt antreprenori care plătesc 5.000 de euro chirie la un spațiu de 50 de metri. Nu îi putem condiționa pe oameni să ia spații în funcție de metri pătrați. Sunt chiriile foarte, foarte mari în centru și sunt în creștere”, a semnalat Horațiu Bujac. Dacă aceștia ar fi condiționați să presteze serviciile dintr-un spațiu mai mare, automat și costurile s-ar mări.
„Poate sunt în creștere (n.red.: prețurile) tocmai din acest prilej, că se poate închiria, nu zic orice, dar se poate cu ușurință converti un spațiu fără prea multe cerințe în spațiu de specificul acesta. Repet, în această alimentație publică pot să existe paliere care să fie reglementate distinct”, a precizat arhitectul Alexandru Cristian de la Daedalus Proiect, firma care a întocmit PUG-ul.
Arhitect: „Poate că am fost prea exigenți, dar este o problemă cu spațiile existente”
Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a precizat că această prevedere nu îi va afecta pe antreprenorii care îndeplinesc condițiile legale, chiar dacă nu își desfășoară activitatea în minim 50 mp la interior. „Spațiul de alimentație publică presupune să ai niște condiții, să ai bucătărie, un loc să depozitezi lucrurile, la astea ne referim. 80% din spații corespund în zona centrală, mă refer la cele care au front la stradă, sunt cunoscute. Și știm că chiriile sunt foarte mari, avem evidențe. Dar au apărut aceste probleme datorită faptului că s-au transformat niște spații total necorespunzătoare în spații de alimentație publică, unele dintre ele s-au tranformat legal și au primit avize de la diverse instituții”, a precizat primarul Astrid Fodor.
Prevederea privind suprafața minimă ar putea suferi anumite amendamente, a arătat arhitectul Alexandru Cristian, însă este nevoie de un regulament și un barem clar în acest sens, pentru a nu exista spații neconforme, care nu dispun, de exemplu, de toalete sau vestiare.
„Această prevedere legată de suprafața minimă, pe de o parte cred că poate suporta anumite amendamente, în funcție de specific, pe de altă parte, așa cum sunt prevăzute în regulament și în regulament sunt preluate dintr-un act normativ care reglementează activitatea atât în unitățile de primire de cazare, cât și în aceste funcțiuni de alimentație publică, sunt necesare cu un minim de spațiu. Și aici acest minim de spațiu s-a tradus în această suprafața pe care noi am evaluat-o. Poate că am fost prea exigenți sau prea generali și cred că aici anumite lucruri se pot nuanța. Dar cred că e importantă necesitatea unui barem minimal, pentru că în acest fel, pe de o parte se poate elimina prilejul de interpretare, și pe de altă parte, cei interesați știu din start la ce teren joacă. Într-adevăr este o problemă a spațiilor existente, (…) nu știu exact care este ponderea acestor spații, poate neconforme, dar există, iar asta trebuie reglat. Chiar dacă asta înseamnă că unul trebuie să ași găsească un spațiu un pic mai mare”, a spus arhitectul Alexandru Cristian.