țepele de tip ”investment scams” iau amploare la sibiu. victimele păgubite cu aproape 90.000 de lei

Numărul fraudelor informatice a crescut îngrijorător în județul Sibiu. Dacă în primul semestru al anului trecut au fost înregistrate 353 de dosare penale în acest sens, anul acesta numărul dosarelor a ajuns la aproape 600.

Mulți sibieni ajung să fie victime ale fraudelor informatice. Numărul acestora a crescut cu 25 la sută față de anul trecut. Cei mai mulți au vârste de peste 50 de ani și accesează reclame pe rețelele de socializare, după care urmează pașii prevăzuți de infractori până când ajung să ofere date personale. Pagubele sibienilor sunt cuprinse între 10.000 și 90.000 de lei.

„Observăm o creștere a acestor tipuri de infracțiuni. În primul semestru din 2024 am înregistrat peste 100 de doze, mai mult decât anul trecut, cu peste 25 la sută. Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiei, asistăm și la o diversitate a modului de operare a infracționalității informatice, ceea ce ne determină să insistăm asupra prevenirii unor astfel de fapte”, a spus șeful IPJ Sibiu, Tiberiu Ivancea.

Vlad Teodosiu, ofițer la Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Informatice în cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ, a explicat cum ajung sibienii să fie păgubiți cu zeci de mii de lei.

„Având în vedere tehnologizarea treptată și rapidă, trebuie să precizăm faptul că ne confruntăm cu o diversificare a modului de operare atunci când vine vorba de săvârșirea infracțiunilor informatice în acest domeniu; prin urmare, cele mai des întâlnite moduri sunt acele infracțiuni care poartă denumirea de „Investment Frauds”. De obicei, pe toate rețelele de socializare se găsesc diverse reclame cu privire la investiții în acțiuni ale unor companii de stat, companii private sau chiar instituții bancare, precum și reclame referitoare la criptomonede.

Prin urmare, persoanele vătămate de obicei accesează respectivele reclame, unde sunt trimise către o altă pagină unde le este solicitat să completeze anumite date de identificare și date personale. După completare, persoanele vătămate sunt contactate telefonic de către femei sau bărbați, indivizi necunoscuți care se recomandă sub diferite calități mincinoase ca fiind reprezentanți ai companiilor de stat, ai companiilor private sau chiar ai instituțiilor bancare. După ce este câștigată încrederea persoanelor vătămate, acestea pun la dispoziția infractorilor datele de stare civilă prin rețele de socializare. Trimit copii după actul de identitate, după permisul de conducere și chiar datele financiare și datele de identificare de pe cardurile bancare. Odată ajunse în posesia infractorilor, aceste date sunt utilizate în mod ilicit de către aceștia. Totodată, prin intermediul aplicațiilor de control la distanță, li se solicită persoanelor vătămate să fie instalate pe dispozitivele lor electronice, iar după ce sunt instalate, persoanele vătămate oferă accesul la aceste dispozitive infractorilor. Prin urmare, prin intermediul aplicațiilor de „remote control” sunt efectuate transporturi neautorizate, iar banii sunt transferați dintr-un cont în altul astfel încât să fie îngreunată faza de urmărire penală”, a explicat Vlad Teodosiu, ofițer la Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Informatice în cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ.

Măsuri de siguranță

Printre măsurile elementare de siguranță pe care IPJ le recomandă sibienilor pentru a nu
cădea victime ale acestor infracțiuni sunt:

– Folosiți, pe cât posibil, instrumente de plată provizorii, unde alocați un buget
limitat, exclusiv pentru cumpărăturile online!

– Faceți transferuri bancare numai către persoane pe care le cunoașteți (apropiate)!

– Fiți atenți la notificările referitoare la sume extrase din contul dumneavoastră și
nu validați tranzacții pe care nu le recunoașteți!

De asemenea, dacă ați fost victima unei infracțiuni, anunțați imediat banca, pentru a bloca
instrumentele de plată compromise și a încerca stoparea eventualelor tranzacții ilicite!

– NU comunicați nimănui PIN-ul, datele înscrise pe card, inclusiv codul CVV2/CVC2, date personale de identificare, orice alte informații de securitate aflate pe carduri sau parolele de securitate utilizate în tranzacționare;

– NU transmiteți date personale sau copii ale actelor de identitate prin intermediul rețelelor sociale sau prin link-uri primite pe e-mail sau prin aplicații de mesagerie;

– NU instalați aplicații și NU accesați site-uri sau aplicații la indicațiile persoanelor care vă contactează telefonic sau vă transmit link-uri prin mesaje pe rețele sociale, SMS sau alte tipuri de mesagerie;

– NU răspundeți la mesaje nesolicitate sau neașteptate care vă propun câștiguri
nemaivăzute;

– NU accesați pagini web în care să vă introduceți datele personale și nu oferiți
informații personale sau date financiare;

– NU vă logați în aplicația de Internet/Mobile Banking dintr-un link primit prin
SMS sau e-mail. Intrați doar prin aplicațiile sau platformele oficiale și securizate
ale băncii;

– NU răspundeți la apeluri din afara țării, mai ales dacă nu cunoșteți persoane din
țările respective.

Ultima oră