fum negru la vatican: primul vot al conclavului nu aduce un nou papă / video
Alessandra Tarantino / AP / Profimedia

Fum negru s-a ridicat în această seară din coșul de la Capela Sixtină, semn că cei 133 de cardinali electori nu au reușit să aleagă un nou Papă în prima rundă de vot. Cea mai așteptată imagine de la Vatican — fumul — a confirmat astfel că procesul decizional rămâne deschis.

Momentul-cheie care a marcat începutul Conclavului a avut loc la ora 17:43, (18.43) ncând arhiepiscopul Diego Ravelli, maestru de ceremonii liturgice pontificale, a rostit tradiționalul „Extra Omnes” („Toți afară”), excluzând din Capela Sixtină pe toți cei care nu sunt cardinali electori. Aceștia au depus jurământul de confidențialitate înainte de închiderea ușilor, angajându-se să păstreze tăcerea asupra celor petrecute în interior.

video
play-rounded-fill

Ziua a debutat cu o liturghie solemnă, Pro Eligendo Pontifice, celebrată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, în Bazilica Sfântul Petru. În ciuda rolului său simbolic, cardinalul Re nu participă la vot, având 91 de ani. În omilia sa, el a subliniat nevoia de unitate și renunțarea la interese personale în fața unei decizii de o asemenea însemnătate pentru Biserica Catolică.

După prânzul la reședința Santa Marta, cardinalii au fost convocați la Capela Paulină, de unde au pornit în procesiune spre Capela Sixtină. Acolo s-a desfășurat prima rundă de vot, urmată de fumata neagră — mesajul clar că niciunul dintre potențialii candidați, așa-numiții „papabili”, nu a întrunit cele două treimi necesare pentru a fi ales (89 de voturi).

În Piața Sfântul Petru, zeci de mii de persoane au așteptat cu sufletul la gură semnalul vizual. Potrivit Vatican News, aproximativ 45.000 de oameni s-au adunat în fața Bazilicii, unii dintre ei stând la coadă sau chiar așezați pe jos, în ciuda întârzierii semnalului. Se aștepta ca fumul să apară în jurul orei 19:00, însă procedura complexă și ora târzie a începerii Conclavului au prelungit suspansul.

Favoriți la succesiunea Papei Francisc

Cristóbal López Romero (Spania): Arhiepiscop de Rabat, López Romero este cunoscut pentru activitatea sa în dialogul interreligios în Maroc. Deși a declarat că nu aspiră la funcția papală, este totuși menționat printre posibilii succesori ai Papei Francisc.

Pietro Parolin (Italia): Fost secretar de stat al Vaticanului, Parolin este considerat un candidat de compromis între aripile conservatoare și progresiste ale Bisericii. Experiența sa diplomatică și apropierea de reformele inițiate de Papa Francisc îl fac un favorit în rândul cardinalilor europeni.

Luis Antonio Tagle (Filipine): Supranumit „Francisc asiatic”, Tagle este fost prefect al Dicasterului pentru Evanghelizarea Popoarelor. Este apreciat pentru carisma sa și pentru angajamentul față de o Biserică incluzivă și orientată spre periferii.

Matteo Zuppi (Italia): Arhiepiscop de Bologna și președinte al Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi este cunoscut pentru implicarea sa în medierea conflictului din Ucraina și pentru susținerea reformelor sinodale.

Robert Prevost (SUA): Originar din Chicago, Prevost este prefect al Dicasterului pentru Episcopi și este văzut ca un candidat reformist, cu o perspectivă globală și o experiență pastorală semnificativă în America Latină.

Peter Turkson (Ghana): Fost prefect al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson este un susținător al justiției sociale și al protecției mediului, fiind considerat un posibil prim Papă african.

Jean-Marc Aveline (Franța): Arhiepiscop de Marsilia, Aveline este apreciat pentru angajamentul său în dialogul interreligios și pentru profunzimea teologică, reprezentând o opțiune reformistă în cadrul Conclavului.

Ultima oră