Ministerul Energiei din România cere renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și amânarea termenului stabilit pentru închiderea termocentralelor pe cărbune, afirmă Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Într-o postare pe Facebook, Burduja subliniază că securitatea energetică a țării nu poate fi negociată și că, de la începutul mandatului său, a refuzat închiderea grupurilor pe cărbune fără a exista capacități de producție echivalente.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă”, a declarat Burduja. El a menționat că, deși în cadrul PNRR se preconizează închiderea unui total de 1755 MW până la 1 ianuarie 2026, Ministerul Energiei a explicat Comisiei Europene că acest lucru nu este posibil din motive obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, dar întâmpină dificultăți din cauza creșterii semnificative a prețului turbinelor pe gaz în ultimii doi ani, relatează Mediafax.
Ministrul Energiei adaugă că, în ciuda dificultăților, România va depăși obiectivele de „verde” din PNRR, datorită investițiilor în parcuri solare, eoliene și baterii, care vor contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon.
„Cu aceiași bani din PNRR, vom depăși cu mult țintele de <verde> — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul”, a spus Burduja.
El avertizează că închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune presiune suplimentară asupra prețurilor, menționând că România a închis între 2009 și 2022 peste 7000 MW de capacitate de producție pe cărbune și gaz, iar în prezent importă energie scumpă, inclusiv din țări care continuă să producă pe cărbune, cum ar fi Serbia și Bulgaria.
În final, Burduja subliniază că integrarea României în Uniunea Europeană a fost un succes major, dar Uniunea trebuie să țină cont de realitățile economice și energetice ale statelor membre și ale cetățenilor lor. Ministrul face apel la o abordare rațională și echilibrată, denunțând ideologia Green Deal și propunând în schimb un „Smart Deal” care să protejeze atât mediul, cât și securitatea energetică a țării.
