De la biroul de vânzări la cabana Suru din Munții Făgăraș, Ioana Popa și-a scris propria poveste de viață. Cândva directoare într-o mare companie, astăzi este cunoscută simplu drept „Ioana de la Suru”, cabaniera care întâmpină drumeții cu ciorbă fierbinte și povești de suflet, anunță Președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, pe pagina sa oficială de Facebook.
„Am cumpărat cel mai scump grajd din România”
Totul a început acum zece ani, când, aflată în concediu, Ioana a văzut cabana Suru. A fost dragoste la prima vedere, iar în aceeași zi a aflat că este de vânzare. În loc de un apartament în Sibiu, a ales să cumpere o cabană aflată la 1450 de metri altitudine, pe Muchia Moașei. Decizia a stârnit uimire în familie, tatăl ei spunându-i: „Ai cumpărat cel mai scump grajd din România”, făcând referire la ruinele vechii cabane, distrusă de un incendiu în 1996.
Dar tocmai tatăl, inginer constructor, a fost cel care a pus umărul alături de fiica sa pentru a reconstrui ceea ce astăzi e cabana Suru – un loc plin de viață, cu peste 30 de locuri de cazare și o bucătărie care îmbină simplitatea muntelui cu ospitalitatea autentică.
De la carieră internațională la viața de cabanieră
Absolventă a Colegiului Național „Brukenthal” din Sibiu și a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Ioana și-a început cariera în Germania, la Münster, unde a lucrat într-o multinațională. A urcat rapid pe scara profesională, ajungând directoare de vânzări în România pentru o companie producătoare de mezeluri.
Câștiga bine și părea să aibă tot ce își dorește, dar inima a chemat-o în altă direcție. În urmă cu patru ani, a renunțat la viața de birou și s-a dedicat cabanei Suru. „Am simțit că sufletește îmi va fi mai bine aici, chiar dacă fizic va fi mult mai greu”, povestește ea. A făcut cursuri de bucătar, a învățat să conducă microbuzul de marfă, să spargă lemne și să rezolve singură toate problemele care apar într-o cabană montană.
Drumul spre Suru și farmecul locului
La cabană se ajunge pe mai multe trasee, cel mai cunoscut fiind „punctul roșu” din Sebeșul de Sus, care urcă prin Valea Moașei, o zonă sălbatică și spectaculoasă din Munții Făgăraș. Alte variante pornesc din Avrig sau chiar din traseul de Creastă, pentru cei mai experimentați montaniarzi.
Cabana devine astfel o adevărată poartă spre munte, un loc unde drumeții se pot odihni, hrăni și bucura de liniștea naturii. Ioana își întâmpină musafirii cu mâncare gătită simplu, dar cu suflet: ciorbe aburinde, pâine cu ceapă roșie și povești despre viața la înălțime.
O poveste scrisă cu sprijinul familiei
Dacă la început familia a privit cu scepticism aventura Ioanei, astăzi îi este sprijin de nădejde. Tatăl ei o ajută la reparații și întreținere, iar bunicii au fost lângă ea cu provizii și conserve până când au plecat „mai sus, la Cer”.
Astăzi, Ioana este nu doar cabanieră, ci și sufletul unui loc unde turiștii se simt „ca acasă la munte”. În fiecare seară, când privește luminile Sibiului din depărtare, realizează cât de mici sunt oamenii în fața muntelui și cât de mari pot fi deciziile luate cu curaj.
