Alexander Rassbach, studentul din Luxemburg care a vrut să studieze un semestru la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, reacționează în urma declarațiilor făcute de reprezentanții ULBS. Tânărul spune că afirmațiile universității sunt „neconforme cu realitatea”.
Alexander suferă din naștere de o afecțiune care nu i-a permis niciodată să meargă. Nu a lăsat însă niciodată dizabilitatea motorie să îi limiteze parcursul educațional, astfel că astăzi este student la prestigioasa Universitate din Luxemburg. Fiindcă mama lui este româncă, și-a dorit mereu să ajungă în România, motiv pentru care a încercat să studieze un semestru, prin programul ERAMUS+, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Tânărul, însă, a rămas cu un gust amar în urma interacțiunii cu reprezentanții universității, astfel că a decis să întrerupă procedurile de mobilitate academică și nu a mai venit la studii în România.
Citește pe larg povestea lui Alexander AICI
După ce acesta a acuzat ULBS de discriminare, universitatea a răspuns că „solicitarea lui nu a fost tratată cu nepăsare”, fiindu-i oferită inclusiv o soluție alternativă de integrare pentru a participa la cursuri. „Conducerea facultății a propus însă și soluții alternative de integrare, fiind dispusă să mute orele de curs în clădirea Facultății de Litere și Arte recent amenajată, de pe Banatului 12, care corespunde standardelor actuale de accesibilitate, fiind dotată inclusiv cu lift”, a precizat ULBS într-un răspuns pentru Ora de Sibiu.
În urma acestor declarații, Alexander a dorit să ofere un drept la replică „pentru a contribui, prin expunerea corectă a situației, la îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate și incluziune academică în cadrul ULBS”.
„Doresc să precizez că unele dintre afirmațiile făcute public nu corespund realității și creează o imagine eronată asupra situației mele. Afirmațiile instituției referitoare la faptul că mi-ar fi fost propusă soluția de a desfășura cursurile într-o clădire complet adaptată standardelor actuale de accesibilitate, respectiv sediul Facultății de Litere și Arte de pe strada Banatului nr. 12, sunt neconforme cu realitatea. Menționez expres că această soluție nu mi-a fost niciodată prezentată oficial în cadrul corespondenței sau discuțiilor purtate cu reprezentanții ULBS și, prin urmare, nu a constituit o opțiune reală pentru desfășurarea studiilor mele. Mai mult, universitatea invocă faptul că această soluție a fost oferită unui student român cu dizabilități care urmează să studieze în anul universitar curent. Acest fapt nu poate constitui o justificare valabilă pentru situația mea, întrucât în cazul meu soluția nu a fost niciodată comunicată sau pusă în aplicare, iar tratamentul diferențiat dintre studenți ridică serioase probleme de echitate și transparență.
Totodată, doresc să subliniez că nici în ceea ce privește cazarea studenților cu dizabilități situația nu este una complet rezolvată. Deși există camere adaptate în căminele studențești, spațiile comune – în special bucătăria – nu sunt accesibile unei persoane aflate în scaun rulant, ceea ce face imposibilă utilizarea lor în condiții de egalitate. Aceasta reprezintă o barieră suplimentară în exercitarea dreptului la viață universitară în condiții de demnitate și incluziune.
Consider că informațiile comunicate publicului induc în eroare, întrucât creează impresia existenței unor demersuri concrete de integrare academică, care, în fapt, nu au fost puse la dispoziția mea. Este regretabil că, în loc să recunoască dificultățile reale întâmpinate de o persoană cu dizabilitate motorie în procesul de integrare academică, ULBS a ales să prezinte publicului o imagine incompletă și neconformă cu faptele. Consider că transparența și asumarea problemelor reprezintă primul pas către o incluziune reală, iar pentru mine este important ca situația să fie reflectată cu onestitate”, transmite studentul.
