Academia Suedeză a anunțat joi, 9 octombrie 2025, la Stockholm, că distincția Nobel pentru Literatură îi revine scriitorului maghiar László Krasznahorkai, pentru „o operă convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”. Declarația a fost citită de secretarul permanent Mats Malm, potrivit comunicatului oficial al instituției, citat de Mediafax.
Krasznahorkai, născut în 1954 la Gyula, a debutat cu romanul Sátántangó (1985), o alegorie politică despre degradarea unui sat din Ungaria postcomunistă. Stilul său, caracterizat de fraze întinse și monologuri febrile, a fost comparat de critici cu Franz Kafka, Thomas Bernhard și Samuel Beckett, scrie The Guardian. Proza lui construiește lumi distopice, populate de personaje marginale, unde grotescul se amestecă cu ironia și disperarea.
Autorul este cunoscut și pentru colaborările sale cu regizorul Béla Tarr, adaptate după romanele Sátántangó și Melancolia rezistenței (Werckmeister Harmonies). Filmele au devenit repere ale cinematografiei est-europene moderne, consolidate de ritmul lor hipnotic și de atmosfera de apocalipsă lent.
Înaintea Nobelului, Krasznahorkai a primit Man Booker International Prize în 2015 și National Book Award for Translated Literature în 2019 (The New York Times). Opera sa a fost tradusă în peste 30 de limbi, iar în spațiul românesc este publicată de editura Curtea Veche.
Premiul Nobel pentru Literatură are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950 000 de euro), iar ceremonia oficială va avea loc pe 10 decembrie, la Stockholm (Swedish Academy). Krasznahorkai o succede pe sud-coreeana Han Kang, laureata din 2024, autoarea romanului Vegetariana.
De la înființarea sa, în 1901, Nobelul pentru Literatură a fost acordat de 121 de ori, dintre care doar 18 femei au fost premiate. Dominanța autorilor occidentali rămâne vizibilă, însă Academia Suedeză încearcă în ultimul deceniu o reechilibrare geografică și de gen, după scandalul de corupție și hărțuire care a zguduit instituția în 2018 (Le Monde).
Krasznahorkai devine astfel primul scriitor maghiar distins cu Nobelul de la Imre Kertész (2002) încoace. Criticul literar András Forgách notează în Frankfurter Allgemeine Zeitung că autorul „a ridicat literatura maghiară la nivel universal, transformând dezordinea morală a secolului XX într-un poem al rezistenței interioare”.
Într-un interviu acordat revistei La Lectura anul trecut, Krasznahorkai spunea: „Trăim un sfârșit de epocă, poate asemănător cu prăbușirea Romei. Arta nu ne salvează, dar ne amintește că încă existăm.” O frază care pare acum un manifest al scriitorului-laureat al unui timp marcat de incertitudine și catastrofe.
