Catedrala Națională: detalii din culisele celui mai mare lăcaș de cult ortodox din România, dezvăluite de arhitectul Constantin Amâiei.
Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaș de cult ortodox din România, a fost gândită ca o moștenire culturală și spirituală, nu pentru a stabili recorduri, a declarat pentru MEDIAFAX arhitectul Constantin Amâiei, unul dintre proiectanții principali ai edificiului.
Dimensiuni impunătoare, dar deliberate
Edificiul măsoară 126 de metri lungime și 127 de metri înălțime. „Am auzit pe internet că s-ar fi dorit recorduri sau comparații, însă noi nu am plecat niciodată de la ideea asta. Ne-am gândit să facem ceea ce trebuie pentru catedrala reprezentativă a credinței noastre ortodoxe”, explică Amâiei.
Dimensiunile impresionante au fost stabilite în raport cu vecinătățile: Palatul Parlamentului, clădirile Ministerului Apărării și Grand Hotel Marriott. „Dimensiunea și înălțimea de 127 de metri au fost gândite pentru ca catedrala să fie perceptibilă din toate locurile. O biserică este întotdeauna amplasată central, astfel devenind reper spațial”, adaugă arhitectul.
15 ani de construcție
Construcția catedralei a durat 15 ani din cauza complexității proiectului. „La catedrale există structuri tradiționale clasice, astfel încât nu am putut folosi aceleași tehnologii ca la zgârie-nori. A fost o succesiune de lucrări care trebuiau realizate într-un anumit timp. Totuși, pentru dimensiunea edificiului, consider că s-a construit destul de repede”, afirmă Amâiei.
Înainte de începerea proiectului, în 2010, au fost organizate simpozioane pentru a defini conceptul catedralei: ce trebuie să reprezinte, ce simboluri să aibă și cât de mare să fie. Zece proiecte realizate de echipe cu experiență în construcția de catedrale, atât în țară, cât și în străinătate, au fost jurizate de 30 de profesori universitari și experți în arhitectură și construcții.
Arhitectură tradițională cu influențe diverse
Catedrala Națională respectă arhitectura tradițională, îmbinând elemente clasice și mai neobișnuite pentru România. Bolțile interioare sunt de inspirație bizantină, arcadele sunt inspirate din arhitectura brâncovenească, iar cupolele aurii, asemănătoare celor ale domului „Santa Maria del Fiore” din Florența, sunt realizate din tablă de cupru aurie.
„Am optat pentru arhitectură tradițională pentru că oamenii sunt obișnuiți cu acest concept. La catolici există mai multă libertate, însă aici era necesar să respectăm mentalul colectiv al credinței ortodoxe”, explică Amâiei.
Structură și facilități
Catedrala este construită în formă de cruce și include subsol, parter și galerii laterale. Sub altar se află o necropolă patriarhală cu aproximativ 27 de cripte, inspirată de Bazilica „Sfântul Petru” din Roma. La parter, catedrala poate găzdui 5.000 de persoane în picioare, 3.000 pe scaune și încă 2.000 în galeriile interioare.
Pentru siguranța vizitatorilor, au fost realizate simulări și documentații speciale pentru pompieri, jandarmi și autorități locale. Circuitele turistice permit urcarea cu liftul până la cota 71, aproape de vârful turnului principal, însă accesul până în cupola Pantocratorului și la cruce a fost restricționat din motive normative.
Program iconografic și elemente speciale
Programul iconografic a fost stabilit de Patriarh, iar pictura interioară a fost realizată în mozaic de sticlă Murano. Placajele exterioare sunt din piatră, iar șase clopote dintr-un aliaj de bronz, cupru și staniu, cel mai mare cântărind 25 de tone, au fost turnate de firma austriacă Grassmayr.
Structura catedralei este solidă: fundația are 5 metri înălțime, zidurile de beton armat au grosime de 1 metru, iar pe alocuri sunt ziduri de cărămidă de 50 de centimetri. „Am glumit că trebuie să o facem să țină 1.000 de ani. Structura este foarte solidă și calculele includ chiar și riscul seismic”, spune arhitectul.
Catedrala Națională reprezintă astfel o combinație între măreția vizuală, tradiția arhitecturală ortodoxă și tehnica modernă, menită să devină un reper cultural și spiritual de necontestat pentru poporul român.
