descoperire revoluționară: scleroza multiplă, depistată cu 7 ani înainte de apariția simptomelor

Oamenii de știință de la Universitatea din California din San Francisco au descoperit că anumite proteine din sânge pot semnala scleroza multiplă (SM) cu până la șapte ani înainte ca pacienții să manifeste simptome, deschizând calea pentru diagnosticare și tratament precoce, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Medicine.

Cercetătorii au analizat probele de sânge ale personalului militar american, dintre care 134 de persoane au dezvoltat ulterior SM. Au fost investigate peste 5.000 de proteine pentru a identifica semne timpurii ale bolii.

Studiul a arătat că nivelurile unei proteine numite glicoproteină oligodendrocitară mielină (MOG) au crescut semnificativ cu șapte ani înainte de apariția simptomelor. Această proteină protejează conexiunile sistemului nervos, sugerând că straturile de protecție sunt afectate cu mult timp înainte de debutul clinic al bolii.

La aproximativ șase ani înainte de simptome, nivelurile lanțului ușor al neurofilamentului (NfL) au crescut, indicând deteriorarea nervilor. Combinând 21 de proteine cu modificări semnificative precoce, cercetătorii consideră că ar putea fi dezvoltat un test de sânge precis pentru depistarea SM înainte ca boala să se manifeste.

„Munca noastră deschide numeroase oportunități pentru diagnosticarea, monitorizarea și eventual tratarea SM”, a declarat neurologul Ahmed Abdelhak. „Acest lucru ar putea schimba radical modul în care înțelegem și gestionăm boala.”

Cercetătorii avertizează însă că testele au fost realizate pe un număr relativ mic de recruți și vor fi necesare studii suplimentare pe grupuri mai mari și mai diverse de pacienți.

Neurologul Ari Green a subliniat că descoperirea ar putea permite prevenirea SM sau protejarea pacienților de leziuni suplimentare: „Acum știm că SM începe mult mai devreme decât debutul clinic, ceea ce creează posibilități reale de intervenție timpurie.”

Scleroza multiplă este o boală cronică și incurabilă, în care sistemul imunitar atacă creierul și măduva spinării, provocând probleme de memorie, mobilitate, vedere și durere.

Ultima oră