mâna strânsă între donald trump și un bărbat cu barcă neagră într-o sală luxoasă, decor auriu, întâlnire oficială, imagini oficiale, politică, șef de stat, leadership, eveniment important, ora de sibiu.
epa12308753 United States President Donald J Trump (R) meets Ukrainian President Volodymyr Zelensky in the Oval Office of the White House in Washington, DC, USA, 18 August 2025. European Leaders are at the White House in support of President Zelenskyy following President Trump’s meeting with President Vladimir Putin of Russia in Anchorage, Alaska, USA, on August 15, 2025. EPA/AARON SCHWARTZ / POOL

Casa Albă are în continuare ultimul cuvânt privind furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk către Ucraina, după ce Pentagonul i-a transmis acordul preliminar pentru livrare, potrivit unor oficiali. Decizia finală aparține președintelui Donald Trump.

Administrația Trump a analizat posibilitatea trimiterii rachetelor cu rază lungă de acțiune în contextul blocajului negocierilor cu delegația rusă la summitul din Alaska. Ulterior, după o convorbire telefonică între Trump și Vladimir Putin în urma căreia s‑ar fi stabilit o întâlnire la Budapesta, președintele american și‑ar fi exprimat rezerve privind o astfel de acțiune, invocând riscul escaladării conflictului.

Conform Gândul.ro, trei oficiali europeni și americani au declarat faptul că Pentagonul a autorizat Casa Albă să dispună livrarea de rachete capabile să atingă ținte aflate la circa 1.600 km. Totuși, sursele spun că Trump păstrează decizia finală și a remarcat că nu dorește să ofere Ucrainei „echipamente de care și noi am putea avea nevoie”, formulare folosită de președinte pentru a explica refuzul parțial.

Într‑o evaluare transmisă Statului Major Întrunit se arată că punerea la dispoziție a Tomahawk‑urilor ar putea determina Rusia să reia negocierile, prin posibilitatea ca Kievul să lovească „ținte vitale” din infrastructura energetică sau petrolieră a Federației Ruse. Această perspectivă a întărit așteptările unor aliați europeni, care consideră că nu există motive solide pentru a refuza asistența de rază lungă.

Paralel cu aceste discuții, la finalul săptămânii trecute, administrația Trump a impus sancțiuni asupra unor companii petroliere ruse, printre care Rosneft și Lukoil. Reacția Kremlinului a fost una calmă în declarații publice, dar purtătorii de cuvânt ai Moscovei au avertizat că furnizarea de rachete Tomahawk ar putea alimenta o escaladare militară.

Dacă Washingtonul va alege să nu livreze rachetele, oficialii europeni cred că Ucraina ar putea găsi și alte alternative. Unul dintre ei a relatat că inginerii ucraineni au făcut progrese în adaptarea rachetelor Storm Shadow furnizate de Marea Britanie pentru a fi folosite de aeronave mai vechi din dotarea forțelor aeriene ucrainene, o soluție tehnică care ar extinde capacitățile de lovire la distanță.

Președintele Zelenski a scris pe X că Ucraina urmărește consolidarea capacităților de atac la distanță până la sfârșitul anului, afirmând că obiectivul este ca războiul să se încheie „în condiții echitabile” pentru țară. Oficialii citați subliniază însă că, în acest moment, totul depinde de decizia politică finală de la Washington.

Ultima oră