Puțini sibieni știu că fântâna din Piața Mare ascunde o istorie de câteva secole. Actualul monument, amplasat în mijlocul pieței, este doar o reinterpretare modernă a unei fântâni care a existat aici încă din secolul al XVI-lea.
Istoricul Răzvan Pop a povestit pentru Ora de Sibiu detalii mai puțin cunoscute despre evoluția acestui loc, despre igiena „pseudo-renascentistă” a Sibiului medieval și despre cum un detaliu de fier forjat a devenit, odinioară, mândria orașului. „În Piața Mare a fost o fântână prin secolul XVI. Exista o fântână pentru că venea țeava care aducea apă înspre oraș. Teoretic era pseudo-canalizarea renascentistă a Sibiului”, a explicat istoricul Răzvan Pop.
Pe la 1700, locuitorii din zona Pieței Aurarilor s-au plâns Primăriei: animalele aduse la târg în Piața Mare se adăpau la fântână și murdăreau apa. Tot ce se aduna acolo ajungea, prin sistemul de scurgere al vremii, chiar în cartierul lor. „Primăria a decis atunci să interzică adăpostirea animalelor lângă fântână. Ea a rămas ca un bazin până la începutul secolului XIX”, a precizat istoricul.
Fântâna cu grilaj și egretă de fier forjat
În secolul al XIX-lea, fântâna primește un nou aspect. Anton Filip, proprietarul casei unde se află astăzi Episcopatul Evanghelic, donează orașului un grilaj din fier care împrejmuia bazinul. „La acel moment, fântâna arăta aproape ca cea de azi, doar că era amplasată mai spre Biserica Romano-Catolică. Când eram student, am săpat și am găsit fundația ei, sub îndrumarea profesorului Pinter. Cel mai interesant ornament era o țeavă cu o egretă din fier forjat, chiar în vârful grilajului”, a mai spus Răzvan Pop.
Fântâna a rezistat până după al Doilea Război Mondial. În anii 1947–1948, odată cu transformarea Pieței Mari într-un parc, ea a fost demolată.
Fântâna renăscută
Actuala fântână a fost reconstruită înainte de anul 2007, când centrul istoric al Sibiului se pregătea pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. „Apă Canal a venit atunci cu ideea refacerii fântânii și chiar a adus apă la ea. Nu s-a mai putut așeza exact pe locul vechii fântâni descoperite anterior, dar forma este în proporție de 70–90% cea istorică”, spune istoricul.
Astfel, fântâna din Piața Mare de astăzi este nu doar un punct de atracție turistică, ci și un ecou al Sibiului renascentist, o amintire vie a orașului care, de sute de ani, știe să-și păstreze istoria sub pașii locuitorilor.
