Un studiu realizat de Universitatea din Lausanne aduce noi clarificări într-o dezbatere veche din psihologia educațională: este numărarea pe degete benefică pentru copii sau nu?
Cercetarea arată că cei mici care folosesc această strategie în primii ani ai dezvoltării au rezultate mai bune la adunare decât colegii lor care nu o folosesc deloc.
Subiectul a împărțit ani la rând lumea academică. Psihologii educaționali susțin că numărarea pe degete îi ajută pe copii să testeze și să compare strategii fără a suprasolicita memoria de lucru, responsabilă cu gestionarea rapidă a informațiilor. Copiii se sprijină pe degete până când reușesc să treacă la raționamente abstracte, complet mentale.
Conform Mediafax, cercetătorii specializați în cogniția întrupată, teoria conform căreia învățarea se produce și prin acțiuni fizice, consideră că asocierea numerelor cu degetele este un proces natural și ar trebui încurajat. În același timp, neurocercetările arată că în creier sunt activate zone similare atât când manipulăm degetele, cât și când gândim operații numerice, lucru care ar susține memoria și înțelegerea conceptelor.
Până acum, mai multe studii realizate direct în clase au observat același tipar: înainte de vârsta de șapte ani, elevii care folosesc degetele la matematică rezolvă sarcinile mai bine decât cei care nu apelează la această strategie. După această vârstă, situația se inversează, iar cei care renunță la numărarea pe degete ajung să performeze mai bine.
Noul studiu elvețian explică de ce se produce această schimbare. Cercetătorii au urmărit aproape 200 de copii, pe o perioadă de trei ani, de la 4 ani și jumătate până la 7 ani și jumătate. Evaluările aveau loc din șase în șase luni și vizau atât nivelul la adunare, cât și modul în care copiii foloseau sau nu degetele. În fiecare etapă, ei au fost clasificați în patru categorii: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți și foști utilizatori.
Rezultatele au fost clare: la 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai numărau pe degete erau, de fapt, foști utilizatori. Aceștia au obținut cele mai mari scoruri la adunare și au continuat să progreseze în anul următor. De remarcat că studiile anterioare nu făceau diferența între copiii care nu au folosit niciodată degetele și cei care renunțaseră la această strategie după ce o învățaseră.
Cifra este relevantă: doar 12 dintre copiii analizați nu au folosit niciodată degetele. Ei au înregistrat cele mai slabe rezultate din întregul eșantion.
Pe de altă parte, „începătorii târzii”, copiii care au început să folosească degetele abia între 6,5 și 7,5 ani, nu au reușit să atingă performanțele foștilor utilizatori. Studiul sugerează că eficiența strategiilor mentale avansate depinde tocmai de o etapă timpurie în care copilul învață să își sprijine gândirea pe gesturi și reprezentări concrete.
Concluzia cercetătorilor este că numărarea pe degete nu doar că nu este un obstacol, ci reprezintă o etapă valoroasă în dezvoltarea competențelor matematice. Copiii care trec natural de la această strategie la metode mentale devin, în cele din urmă, cei mai buni la adunare.
FOTO: EduJucării
