În Mărginimea Sibiului, tradițiile vechi continuă să fie păstrate cu sfințenie, iar una dintre cele mai puternice și vii este mersul colindatul în Ajunul Crăciunului. La Apoldu de Sus, această rânduială a satului împlinește anul acesta 100 de ani de existență documentată, prilej de sărbătoare pentru întreaga comunitate.
Andrei Pleșa, unul dintre organizatorii evenimentului de colindat și membru al conducerii actuale, explică originile acestei organizații sătești:
„În Mărginimea Sibiului există mai multe sate în care încă se păstrează anumite tradiții, printre care și mersul cu colindul în Ajunul Crăciunului. După Primul Război Mondial, oamenii s-au organizat pentru a înființa diferite organizații cu scopul de a se ajuta între ei în urma pierderilor suferite. Una dintre aceste grupări a fost și încă este cea a junilor satului, numiți regional și feciori.”
Această organizare, fondată și coordonată de biserică, avea ca scop aducerea veștii Nașterii Domnului în casele oamenilor, prin glasurile tinerilor satului.
Cine sunt feciorii satului
În rândul feciorilor puteau intra băieții ajunși la pubertate, echivalentul elevilor de liceu din zilele noastre. Gruparea era condusă de trei feciori aleși prin vot, fiecare cu atribuții clare, alături de un „tată al feciorilor” – o figură paternă, fost fecior, care îi îndruma în organizarea colindatului și a altor evenimente.
„Această tradiție a fost prima oară înregistrată în anul 1925. Avem în arhivele satului toate registrele cu numele feciorilor din fiecare an, până în prezent”, spune Andrei Pleșa.
Primul „tată de feciori” consemnat a fost Sofron Ivan, iar fiul său, Ion Ivan, a făcut parte din conducerea care administra activitatea și banii obținuți din colindat.
Colindatul din Ajun, o noapte întreagă de rânduială
Colindatul începe în dimineața zilei de 24 decembrie și se încheie în dimineața de 25 decembrie, înainte ca oamenii să meargă la slujba de Crăciun. Feciorii sunt îmbrăcați în port popular specific zonei, în culori alb-negru, iar piesa centrală a costumului este caciula cu pene de păun.
„Aceasta simbolizează masculinitatea și mândria, asemenea păsării în natură. Un alt motiv pentru care băieții se alătură acestei organizații este și găsirea perechii”, explică Pleșa.
De la colind la viața satului
Gazdele îi întâmpină pe feciori cu vin, cozonac, bunătăți și bani. Sumele strânse sunt folosite pentru organizarea evenimentelor comunității: baluri cu formații, petreceri precum „tocana”, dedicate tineretului satului, dar și pentru sprijinirea feciorilor care urmau să se căsătorească. După nuntă, aceștia părăseau gruparea, tradiția fiind dusă mai departe de generațiile următoare.
„Atât eu, cât și prietenii mei am urmat căile taților noștri și am intrat și noi în această grupare”, spune Andrei Pleșa.
Centenarul feciorilor, sărbătorit la căminul cultural
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înființarea feciorilor din Apoldu de Sus, organizați sub numele Societatea tineretului ortodox român „Sf. Gheorghe”. Cu această ocazie, va avea loc un eveniment amplu în preajma Crăciunului, pe 27 decembrie, la ora 18;00, la căminul cultural din localitate.
„Vor participa toți feciorii satului, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, alături de familiile lor. Vor fi mese festive, discursuri și istorisiri despre vremurile de demult și despre cei care nu mai sunt printre noi”, mai spune organizatorul.
Evenimentul este organizat de conducerea actuală – Cunțan Achim, Pleșa Andrei și Muntean Valentin – alături de foști feciori precum Schiau Radu și Vasiu Sabin, un rol esențial revenindu-le lui Cunțan Achim și Schiau Radu.
La Apoldu de Sus, colindul nu este doar un obicei, ci o punte între generații, o lecție de identitate și continuitate, dusă mai departe de feciorii satului, la un secol de la începuturile sale.
