Un pescar din localitatea Cârțișoara trage un semnal de alarmă cu privire la impactul tot mai vizibil al cormoranilor asupra faunei piscicole din zona Racovița. Iulian Cinduleț, pescar cu experiență, susține că situația scapă de sub control, iar autoritățile întârzie să ia măsuri concrete.
„Oare până când să tot stăm să ne uităm la ei, să le facem poze sau video, fără să putem face nimic, fără să putem acționa? Nu e o specie amenințată cu dispariția, fac doar rău și foarte rău. Decimează zi de zi fauna noastră piscicolă, atât de pe sălbatic, cât și de pe privat”, spune Iulian Cinduleț .
Potrivit acestuia, prezența masivă a cormoranilor afectează grav atât apele naturale, cât și bălțile private, unde pierderile pentru pescari sunt considerabile. Deși problema este cunoscută de ani de zile, soluțiile întârzie să apară.
Cormoranii sunt păsări ihtiofage extrem de adaptabile, cunoscute pentru apetitul lor ridicat pentru pește. Un exemplar adult poate consuma zilnic între 400 și 600 de grame de pește, iar în zonele unde se formează colonii mari, impactul asupra faunei piscicole devine semnificativ. Deși în trecut au fost considerați o specie vulnerabilă și au beneficiat de protecție strictă, populația de cormorani a crescut constant în ultimii ani, inclusiv în România. Sunt păsări inteligente, cu o capacitate mare de adaptare la medii diverse – de la ape sălbatice până la bălți private sau lacuri de acumulare – ceea ce explică prezența lor tot mai frecventă și conflictele generate cu pescarii și administratorii de ape.
Iulian Cinduleț susține că intervenția este blocată de lipsa unui cadru legal clar. „Tot ce avem noi, vânătorii, nevoie este o hotărâre de guvern și norme de aplicare. Atât”, mai spune acesta.
În acest context, Iulian Cinduleț face un apel public către autorități, cerând implicare urgentă. El a menționat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, dar și pe Diana Buzoianu, solicitând măsuri care să permită gestionarea populației de cormorani.
