Începând cu luna februarie, cerbii au început să-și piardă coarnele, un fenomen natural care se desfășoară anual în perioada februarie–martie. În județul Sibiu, pe fondurile cinegetice gestionate de Direcția Silvică Sibiu, sunt monitorizați aproximativ 380 de cerbi, la fel de mulți ca anul trecut.
În total, în județ există 46 de fonduri cinegetice, dintre care cinci sunt administrate de Direcția Silvică Sibiu. Marin Vălean, responsabil vânătoare în cadrul Direcției Silvice Sibiu, spune că pierderea coarnelor este un proces firesc. „Ei își pierd coarnele în februarie-martie. În momentul căderii osul devine poros și se deteriorează la suprafața de prindere, astfel încât coarnele cad. Coarnele cresc pe cilindrii frontali. Un corn poate cântări 3-4 kilograme”, a explicat acesta.
Procesul de regenerare începe imediat. În aproximativ cinci luni, coarnele cresc la loc, fiind complet dezvoltate la sfârșitul lunilor iulie – august. În perioada de creștere, acestea sunt acoperite de o pieliță bogată în vase de sânge, care hrănește țesutul osos. Cerbii folosesc coarnele pentru apărare și în perioada de împerechere.
Unde pot fi găsite coarnele căzute
Coarnele pot fi găsite în special în zonele unde cerbii se hrănesc frecvent. Aproximativ 70% din hrana lor este formată din muguri și lujeri de arbori, preferând în special lujerii de salcie căprească. „Ei se deplasează în funcție de hrana pe care o consumă. În anumite locuri unde mănâncă, acolo pot fi găsite și coarnele căzute”, a precizat Marin Vălean.
În județul Sibiu, cerbii sunt întâlniți în zone precum Porumbacu, Negoiu, Valea Sebeșului spre lacul Oașa, la limita de județ fiind în zona Șugag.
Este legală colectarea coarnelor?
Pădurile sunt organizate în fonduri cinegetice, fiecare având un gestionar. Conform legii, doar gestionarii fondurilor cinegetice au dreptul să recupereze coarnele căzute.
Deși culegătorii de fructe de pădure mai găsesc ocazional coarne, aceștia ar trebui să le predea gestionarului fondului cinegetic. În practică însă, nu toți respectă această obligație, iar coarnele ajung uneori să fie vândute la kilogram. Acestea sunt apreciate pentru valoarea lor ornamentală, fiind folosite la realizarea diferitelor obiecte decorative.
Cerbii coboară tot mai des spre zonele agricole
În ultimii ani, specialiștii au observat că tot mai mulți cerbi coboară din zona montană spre terenurile agricole, în special toamna. „Am constatat că, în ultimii zece ani, tot mai mulți cerbi coboară în zona Porumbacului a. Sunt foarte multe culturi de porumb, iar dacă nu sunt recoltate la timp, zona devine atractivă pentru ei. Un cerb poate avea și 10 kilograme de porumb în stomac”, a explicat responsabilul de vânătoare.
După perioada de împerechere, masculii se retrag din nou în zona montană. Există însă și zone, precum Bistra, unde cerbii nu coboară, deoarece au la dispoziție mii de hectare de pădure și în zonă nu sunt terenuri agricole.
Gardurile electrice nu sunt o soluție eficientă
În ceea ce privește metodele de protejare a culturilor, gardurile electrice nu reprezintă o soluție eficientă în cazul cerbilor. „Cerbul sare peste gardul electric, nu îi face probleme. Este o soluție mai degrabă pentru mistreț, deși și acesta trece uneori prin gard. Se curentează o dată și apoi învață”, a mai spus Marin Vălean.
Efectivele de cerbi din județul Sibiu sunt considerate stabile, iar gestionarea acestora urmărește menținerea unui echilibru, cu variații minime de la un an la altul.
Citește și: Garduri electrice pentru stoparea urșilor în județul Sibiu: Primarii spun da, activiștii se opun soluției
