Din toamna anului 2026, evaluarea curentă a elevilor din învățământul primar, gimnazial și clasa a IX-a de liceu va fi realizată exclusiv pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun, anunță Ministerul Educației și Cercetării.
Profesorii care nu respectă aceste standarde riscă sancțiuni disciplinare, iar respectarea lor va fi verificată prin inspecția școlară.
Standardele urmau inițial să fie implementate încă din anul școlar 2025-2026, conform ROFUIP 2024, însă acestea nu sunt încă publice. Ministerul va pilota noile standarde pentru învățământul primar și gimnazial în ultimele două module ale anului școlar 2025-2026, școlile având posibilitatea de înscriere între 12 și 23 ianuarie 2026.
Potrivit EduPedu, rezultatele evaluării elevilor vor fi exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar nerespectarea standardelor constituie abatere disciplinară, potrivit Legii învățământului preuniversitar și a Legii nr. 198/2023.
Contract controversat pentru elaborarea standardelor
Licitația pentru realizarea standardelor de evaluare, despre care Edupedu.ro a relatat că ar fi favorizat o firmă anume, a fost atribuită oficial companiei Brio Teste Educaționale SRL, lider de asociere, pentru suma de 4 milioane de lei. Ministerul justifică alegerea prin „experiența vastă în evaluarea standardizată și dezvoltarea instrumentelor digitale pentru competențele școlare”.
Ce prevede legea și ROFUIP
Conform ROFUIP 2024, din septembrie 2025 toate evaluările trebuie să se realizeze pe baza standardelor naționale de evaluare, elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și, pentru învățământul tehnologic, de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual (CNITTD).
Evaluările sunt folosite pentru:
- Dezvoltarea planurilor individuale de învățare;
- Monitorizarea progresului elevilor;
- Crearea unui sistem unitar și echitabil de evaluare.
Rezultatele elevilor vor fi exprimate astfel:
- Învățământ primar: calificative („foarte bine”, „bine”, „suficient”, „insuficient”);
- Gimnaziu și liceu: note 1–10;
- Clasele pregătitoare și I: rapoarte descriptive;
- Teste standardizate: punctaje/coduri specifice.
Context și motivele reformei
Analizele recente au arătat discrepanțe majore între mediile obținute de elevi la clasă și rezultatele de la examenele naționale. În 2024, elevii cu medii sub 3 la Evaluarea Națională aveau, în gimnaziu, note cu 4-7 puncte mai mari decât la examene, fenomen catalogat de profesori drept „fraudă educațională”.
Ministerul Educației susține că standardele naționale de evaluare vor reduce diferențele dintre școli, vor asigura comparabilitatea și corectitudinea notelor și vor sprijini dezvoltarea competențelor reale ale elevilor, într-un sistem educațional modernizat și digitalizat.
Programul european RECRED (2024–2028), cu un buget de peste 167 milioane lei, sprijină implementarea standardelor pentru învățământul primar și gimnazial, dezvoltarea cadrului de referință, digitalizarea procesului de evaluare și reducerea disparităților între școli.
Începând cu anul școlar 2026–2027, profesorii vor fi obligați să respecte aceste standarde, iar încălcarea lor va fi considerată abatere disciplinară, sub supravegherea inspecției școlare.
