România a înregistrat în 2025 cel mai mic număr de copii născuți din ultimul secol.
Potrivit celor mai recente date ale Institutul Național de Statistică, anul trecut s-au născut 145.669 de copii, cel mai redus nivel din 1930 încoace, conform unei analize realizate de Edupedu.ro.
Scăderea continuă tendința începută după 2020 și coboară natalitatea sub pragul de 150.000 de nou-născuți anual, un nivel fără precedent în ultimii aproape 100 de ani.
Comparativ cu anul 1990, când în România se nășteau 314.746 de copii, numărul nașterilor s-a redus cu peste jumătate.
Raportat la vârful istoric din 1967, când au fost înregistrați 527.764 de nou-născuți, declinul depășește 70%.
Efecte asupra sistemului educațional
Declinul natalității are efecte directe asupra sistemului educațional, însă acestea apar cu întârziere. De exemplu, generația născută în 2011, una dintre cele mai mici de până atunci, ajunge la liceu în 2026, ceea ce duce deja la reducerea numărului de clase a IX-a în mai multe județe.
În același timp, anul 2025 a fost marcat și de unele dintre cele mai ample măsuri administrative din educație din ultimii ani. Numărul maxim de elevi într-o clasă a fost majorat, norma didactică a profesorilor a crescut până la 20 de ore pe săptămână, iar peste 1.100 de unități de învățământ au fost reorganizate sau comasate, dintre care aproximativ 800 au pierdut personalitatea juridică.
Tot ceea ce se întâmplă în evoluția demografică este resimțit, mai devreme sau mai târziu, în sistemul educațional. Din cauza scăderii numărului de copii, peste care se suprapun măsuri contabile precum creșterea numărului de elevi în clasă sau comasarea școlilor – sistemul intră într-o perioadă de ajustare structurală.
Generațiile tot mai mici înseamnă mai puțini elevi, mai puține clase și, implicit, o presiune tot mai mare asupra organizării rețelei școlare și asupra posturilor din învățământ.
De ce scade natalitate?
Scăderea natalității este influențată de mai mulți factori: migrația externă, îmbătrânirea populației și schimbările sociale, însă specialiștii arată că politicile economice și sociale pot amplifica sau, dimpotrivă, pot atenua această tendință.
În trecut, decizii precum reducerea sprijinului pentru familii în perioada 2010-2011 sau episoadele de incertitudine economică au coincis cu scăderi vizibile ale numărului de nașteri.
Copii mai puțini, clase restructurate în școli
Generația născută în 2025, cea mai mică din ultimii aproape 100 de ani, va începe să intre în sistemul educațional peste trei ani, odată cu grădinița. Dacă este comparată cu generația din 2020, care număra 178.609 copii și care intră în toamna lui 2026 la clasa pregătitoare, diferența este de aproape 33.000 de copii.
Transpusă în structura sistemului educațional, această diferență este una majoră. La grădiniță, unde o grupă are în medie aproximativ 20 de copii, generația 2025 ar însemna cu circa 1.650 de grupe mai puțin față de generația 2020.
Cu alte cuvinte, într-o singură generație ar putea dispărea peste 1.200 de clase de început de ciclu primar, potrivit analizei Edupedu.ro.
Această micșorare a generațiilor se transmite apoi treptat în întreg sistemul. Mai puține grupe la grădiniță în 2028 vor însemna mai puține clase pregătitoare în 2031, mai puține clase de gimnaziu câțiva ani mai târziu și, în final, mai puține clase de liceu după 2040.
Pe termen lung, efectele vor ajunge și în universități, unde numărul de studenți ar putea scădea și mai mult, într-un context în care România are deja unul dintre cele mai reduse procente de studenți comparativ cu alte state europene.
