Ministerul Finanțelor a prezentat proiectul de buget general consolidat pentru 2026, construit pe principii de „responsabilitate fiscală, echilibru și dezvoltare economică sustenabilă”.
Potrivit oficialilor, bugetul mizează pe un nivel record al investițiilor publice, utilizarea extinsă a fondurilor europene și orientarea către mediul de afaceri și relansarea economică.
Potrivit Mediafax, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că „bugetul pentru 2026 reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului să fie graduală, fără a afecta potențialul de creștere al economiei”.
Proiectul prevede un deficit bugetar de 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei în 2026, cu o reducere estimată la 5,1% în 2027. Produsul Intern Brut este prognozat la 2.045 miliarde lei în 2026 și 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale se estimează la 736,5 miliarde lei (36% din PIB), din care 636,3 miliarde lei reprezintă venituri curente, diferența provenind în principal din fonduri europene și alte venituri de capital.
Cheltuielile totale sunt estimate la 864,3 miliarde lei, în creștere cu 55,5 miliarde lei față de 2025, majorarea fiind determinată de investiții, fonduri europene și costuri cu datoria publică, nu de cheltuieli curente.
Dobânzile aferente datoriei vor crește la 60,8 miliarde lei, aproximativ 3% din PIB.
Investițiile publice vor atinge 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, depășind 8% din PIB. Majoritatea fondurilor provin din fonduri europene, care cresc cu peste 40% față de anul precedent, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, PNRR și instrumentul european SAFE. Alocările pentru SAFE însumează aproximativ 6 miliarde lei, iar PNRR mai aduce României peste 10 miliarde euro de atras până în august 2026.
Bugetul include și fonduri pentru programe sociale și educaționale: 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde lei pentru „Masă sănătoasă” în școli și 15,48 miliarde lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități. Sunt prevăzute, de asemenea, 1,75 miliarde lei pentru compensarea costurilor la energie prin Ministerul Muncii și 2 miliarde lei prin Ministerul Energiei.
Autoritățile locale vor primi 86,4 miliarde lei, comparativ cu 79 miliarde lei în 2025, aproximativ două treimi din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale. Ministerul Finanțelor a precizat că resursele suplimentare sunt orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, menținând în același timp o politică fiscal-bugetară responsabilă și predictibilă.
