Un nou proiect de mediu care vizează direct cursurile de apă din județele Sibiu și Brașov ar putea duce, în următorii ani, la eliminarea unor praguri de beton abandonate de pe râuri precum Cibinul sau Hârtibaciul. Inițiativa aparține organizației Flora și Fauna în parteneriat cu Asociația Studenților Ecologi din Sibiu și The European Open Rivers Programme, o organizație finanțatoare dedicată reconectării și restaurării râurilor.
Potrivit biologului Mircea Mărginean, proiectul urmărește restaurarea conectivității naturale a râurilor, prin identificarea barierelor artificiale mici, praguri de beton sau captări vechi de apă, care nu mai au utilitate și afectează ecosistemele. Cercetările vor acoperi principalii afluenți ai Oltului Mijlociu: Cibin, Hârtibaciu, Sebeș, Sâmbăta, Viștea și Arpaș.
Echipele vor parcurge cursurile de apă din aval spre amonte, vor măsura fiecare obstacol și vor crea o bază de date care va fi comparată cu evidențele oficiale ale Administrației Bazinale de Apă Olt. Din totalul barierelor identificate, se urmărește selectarea a maxim cinci praguri care pot fi eliminate în siguranță, cu beneficii clare pentru râu și comunitate.
„Dacă reușim să conectăm chiar și 10 kilometri de râu prin eliminarea unor praguri abandonate, ar fi un rezultat foarte bun”, a explicat biologul.
Posibile intervenții chiar în municipiul Sibiu
Printre zonele vizate se află și municipiul Sibiu. Mărginean menționează existența unor praguri de beton pe râul Cibin și dă ca exemplu captarea de apă construită de fosta fabrică Libertatea, aflată pe lângă pista de bicicliști din cartierul Terezian și care, în acest moment, nu mai are niciun folos.
Aceste construcții fragmentează cursul natural al apei și afectează mișcarea peștilor, contribuind la scăderea populațiilor. La nivel european, aproximativ 75% dintre speciile de pești sunt în declin, conform raportului Living Planet Index din 2024, fenomen observat și în România, unde pescarii semnalează tot mai des reducerea numărului de pești, chiar dacă apa este mai curată decât în trecut.
Impact direct pentru comunitatea locală: siguranță și calitatea apei
Eliminarea pragurilor vechi nu are doar rol ecologic, ci și unul de siguranță publică. Zonele în care apa cade peste astfel de bariere formează curenți puternici și turbioane periculoase, sporind riscul de înec pentru persoanele care se scaldă sau se apropie de ele.
De asemenea, pragurile încetinesc artificial curgerea apei, reduc oxigenarea și blochează transportul natural al sedimentelor și nutrienților în aval, afectând calitatea ecosistemelor și a apei.
Specialiștii subliniază că intervențiile nu vor viza baraje mari sau construcții cu rol de protecție la inundații ori alimentare cu apă, ci doar barierele mici, abandonate sau fără utilitate. În plus, fiecare propunere de eliminare va fi supusă unor studii de fezabilitate și evaluări de impact de mediu, pentru a verifica riscurile legate de eroziune sau inundații.
Consultări cu primăriile și locuitorii din zonă
Proiectul prevede întâlniri cu primăriile și comunitățile locale pentru a explica avantajele și eventualele riscuri ale intervențiilor. Eliminarea unui prag nu poate avea loc fără acordul proprietarului sau al administratorului cursului de apă.
„Vrem să discutăm deschis cu autoritățile și cu oamenii din zonele vizate, să înțeleagă ce facem și de ce. Scopul este să aducem beneficii reale atât naturii, cât și comunității”, a declarat Mărginean.
Calendar: cel puțin trei ani până la intervențiile efective
Prima etapă, cea de inventariere și analiză a barierelor, va dura aproximativ un an. Dacă vor fi identificate praguri potrivite pentru eliminare, va urma o a doua fază de studii tehnice și de mediu, tot de aproximativ un an. Abia în etapa finală, după obținerea tuturor avizelor și finanțărilor, ar putea începe lucrările propriu-zise de eliminare a obstacolelor.
Specialiștii speră ca intervențiile concrete să fie posibile în special în bazinul hidrografic al Cibinului și Hârtibaciului, unde există mai mulți afluenți și numeroase bariere vechi.
De ce contează pentru biodiversitatea locală
Fragmentarea râurilor este una dintre cauzele scăderii unor specii de pești protejate. Astfel, populația de zglăvoacă de pe Râul Mare (râul Cibin în amonte) a scăzut cu 60% din cauza construirii unei microhidrocentrale, conform unui studiu realizat de profesorul Doru Bănăduc de la Facultatea de Științe a Universității Lucian Blaga din Sibiu.
Un alt studiu, realizat chiar în oraș, a concluzionat că Cibinul este afectat de diverse presiuni antropice iar numărul peștilor este mic, însă au fost identificate specii precum porcușorul de șes, mreana vânătă sau boarța, indicatori ai stării de sănătate a ecosistemului acvatic. Refacerea cursului natural al râurilor ar putea contribui la refacerea acestor populații.
Proiectul se inspiră din exemple similare implementate în mai multe țări europene, unde eliminarea pragurilor abandonate a redus riscurile pentru populație și a îmbunătățit starea ecosistemelor acvatice.
Prima demonstrație de teren a metodologiei de inventariere a început deja în urmă cu o săptămână și va continua în zilele următoare, în colaborare cu specialiștii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu.
