Bisericile fortificate din Transilvania rămân un magnet pentru turiști, însă discrepanța dintre mediul urban și cel rural rămâne uriașă în ceea ce privește infrastructura și accesibilitatea. Cristian Cismaru, managerul Fundației Biserici Fortificate, a oferit o imagine clară asupra cifrelor care definesc succesul patrimoniului săsesc în acest an, subliniind că orașele sunt, în mod inevitabil, vedetele incontestabile ale clasamentelor de vizitare.
Conform datelor prezentate, accesul facil reprezintă factorul decisiv pentru fluxul de turiști. Cristian Cismaru explică faptul că este dificil să compari o biserică izolată cu un centru urban dezvoltat.
Topul preferințelor
„Ca interes sunt orașele, întotdeauna orașele. De exemplu, Sibiul are 125.000 de vizitatori. E foarte greu să compari o altă biserică fortificată cu un oraș care are aeroport, autostradă și accesul foarte facil. Pe locul 1 e municipiul Brașov cu Biserica Neagră, municipiul Sibiu și Sighișoara pe locul 3”, a declarat acesta.
În ceea ce privește mediul rural, ierarhia este condusă de obiectivele cu recunoaștere internațională. Cel mai vizitat punct rămâne Biertan, datorită statutului de monument UNESCO, urmat îndeaproape de Valea Viilor și Cisnădioara.
Aceasta din urmă înregistrează aproximativ 25.000 de vizitatori anual, cifră la care se adaugă publicul care participă la evenimentele culturale din Cisnădie, unde fluxul total poate ajunge la cifre impresionante. De asemenea, Cârța atrage aproximativ 12.000 de persoane anual, chiar dacă profilul vizitei aici este unul rapid, de aproximativ 25 de minute.
„Omul cu cheia”: Doar 40 de biserici au program fix
O problemă majoră identificată de reprezentanții fundației este impredictibilitatea programului de vizitare în satele mici.
Deși vorbim despre un număr total de 164 de biserici evanghelice în România (dintre care o mare parte sunt concentrate în județul Sibiu, în zone precum Valea Târnavelor, Podișul Hârtibaciului sau Mărginimea Sibiului), realitatea vizitării este fragmentată.
Un exemplu elocvent este cel al satului Curciu, unde accesul depinde exclusiv de programul personal al celui care deține cheia bisericii. Cristian Cismaru a explicat situația concretă a custodelui local:
„Dana Crișan are ore până la ora 1 și ca învățătoare în sat și singura nu poate deschide biserica până la ora 1. Deci astea sunt lucruri la care noi trebuie să lucrăm și să le transmitem atât de bine încât eventualii vizitatori să zică da, aleg Curciu dacă pot vizita după ora 1, aleg Biertan, unde știu că e program 10-6, cu pauză de amiază.”
În Municipiul Sibiu există trei astfel de nuclee istorice: Catedrala Evanghelică „Sfânta Maria” din Piața Huet, Biserica din Turnișor și cea din Gușterița, ambele păstrând elemente de fortificație medievală.
La nivelul întregului județ, numărul crește la peste 50 de biserici fortificate distribuite în sate. Pe lângă „vedetele” UNESCO precum Biertan și Valea Viilor, turiștii pot explora bazilica romanică de la Cisnădioara, ruinele impozante de la Slimnic sau biserica-cetate de la Axente Sever. Cu toate acestea, din totalul național, aproximativ 40 de biserici sunt complet închise, nefiind accesibile publicului sub nicio formă, iar restul funcționează adesea pe baza norocului.
În aceste locații se percepe o taxă de acces stabilită anual, care variază între 10 și 20 de lei, majoritatea bisericilor mici optând pentru pragul de 10 lei.
Digitalizarea ca soluție pentru supraviețuirea patrimoniului
Restul monumentelor se află într-o zonă de incertitudine care afectează potențialul turistic. Aproximativ 40 de biserici sunt complet închise publicului, în timp ce restul de 120 funcționează după modelul arhaic al numărului de telefon afișat pe poartă, unde vizita se face în baza unei donații.
Directorul Fundației Biserici Fortificate își dorește o schimbare radicală a acestui sistem prin tehnologie.
„Dacă am avea un program digital în care noi am și putea modifica în funcție de sezon orele de acces, asta ar fi ușor de făcut. Și dacă putem să o facem centralizat. Pentru noi e mult mai ușor, fiindcă suntem obișnuiți să lucrăm în mediul online și aș putea face și de pe telefon să schimb. Ok, am trecut la programul de iarnă, trecem la programul de vară, ceea ce nu poți să faci în modul analog cu telefon și cu bilete tipărite”, a subliniat Cristian Cismaru.
Această trecere spre digital ar permite o gestionare mult mai eficientă a celor 80 de biserici care în prezent depind de disponibilitatea momentană a localnicilor.
