Pe scurt:
Decizia BNR privind dobânda-cheie ar putea influența cursul leului, inflația și investițiile. Analiștii nu prevăd modificări semnificative până la finalul anului.
Cei nouă membri ai consiliului de administrație al Băncii Naționale a României se reunesc marți, 7 aprilie, pentru a decide dacă vor menține, reduce sau crește dobânda-cheie.
Potrivit HotNews.ro, analiștii financiari se așteaptă în unanimitate ca BNR să păstreze rata dobânzii la nivelul actual de 6,5%.
Specialiștii consideră că, în afara unei eventuale revizuiri în creștere a prognozei de inflație, este puțin probabil ca BNR să ofere noi indicații privind evoluția viitoare a dobânzilor. Raportul privind inflația, care va fi publicat în 15 mai 2026, va reflecta o incertitudine ridicată, iar comunicarea oficială ar putea avea o retorică mai fermă, potrivit unui raport BCR publicat luni, 6 aprilie 2026.
BNR ar putea amâna orice reducere a dobânzii până la finalul anului 2026
Conform estimărilor BCR, BNR ar putea lua în calcul o eventuală reducere a dobânzii-cheie abia la ultima ședință din acest an, programată pentru noiembrie 2026, când va exista o prognoză economică actualizată. Decizia va depinde de evaluarea impactului șocului energetic, de eficiența măsurilor guvernamentale de compensare și de evoluțiile de la Banca Centrală Europeană, unde piața anticipează două majorări ale dobânzilor până în septembrie 2026.
Florian Libocor, economistul șef al BRD, a declarat pentru HotNews că nu vede posibilă o scădere a dobânzii-cheie în 2026: „Nu văd anul acesta BNR coborând dobânda cheie. Categoric, nu! Tehnic e acest argument: vrei să ieftinești banii, să încurajezi consumul. Întrebarea este ce vei obține? Probabil că niște ieșiri de capital. Că e mai puțin remunerat. Te gândești că vei obține o stimulare sau o încurajare a consumului. Sau o frânare a contracției lui. Prețurile sunt deja într-atât de mari încât o reducere marginală, nu se simte în preț.”
Inflația și riscurile economice rămân ridicate în 2026
BCR estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,1% la finalul anului 2026, după ce a inclus în scenariul de bază un șoc al prețului petrolului. „Ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor combustibililor adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația totală, aproximativ jumătate din impact provenind din transmiterea în economie a scumpirii benzinei”, se arată în raportul BCR.
În funcție de cât timp se vor menține prețurile petrolului la niveluri ridicate, inflația ar putea depăși așteptările în 2026, ceea ce ar putea amâna revenirea la banda țintă a BNR până în 2027. De asemenea, conflictul prelungit din Orientul Mijlociu reprezintă un risc negativ pentru creșterea economică, BCR prognozând un avans modest de doar +0,3% pentru România în 2026.
Reducerea dobânzii-cheie ar putea avea mai multe efecte: creșterea consumului, deprecierea leului prin ieșiri de capital străin, accelerarea investițiilor, dar și presiuni suplimentare asupra inflației. Pe termen scurt, economia ar putea crește, însă există riscul de supraîncălzire dacă reducerea dobânzii este prea agresivă. BNR ar putea lua această măsură doar dacă inflația este sub control și economia are nevoie de stimulare.
Pe de altă parte, creșterea dobânzii-cheie ar putea duce la aprecierea leului, ieftinirea importurilor și reducerea inflației, dar și la încetinirea pieței imobiliare și a economiei în ansamblu. BNR recurge la această măsură când inflația este ridicată și trebuie temperată, chiar cu riscul unei creșteri economice mai lente, dar evitând recesiunea.
