Satele din Carpați și Apuseni, deasupra norilor: istorie, peisaje și tradiții care atrag turiștii

Ascunse printre crestele Carpaților și Apusenilor, satele de munte din România au trecut de la izolare la statutul de destinații de top pentru iubitorii de natură și aventură. Ridicate la peste 1.000 de metri altitudine, aceste așezări impresionează nu doar prin priveliști, ci și prin istoria lor aparte, așa cum arată adevarul.ro.

Pe culoarul Rucăr–Bran, la poalele Bucegilor și Pietrei Craiului, satele Fundata, Fundățica și Șirnea (județul Brașov) se înalță la peste 1.300 de metri. Aceste așezări arhaice din Carpați au apărut ca refugii pastorale și au fost, mult timp, repere ale vechilor granițe dintre Transilvania și Muntenia. Fundata, de exemplu, era cândva chiar pe linia de hotar dintre Imperiul Austro-Ungar și Țara Românească. „Oamenii ajunseseră să aibă casa într-o țară și grajdul în alta. De câteva ori pe zi, treceau hotarul pentru a-și hrăni animalele”, povestește istoricul localității. În 1916, Fundata a fost prima localitate eliberată de trupele române în Primul Război Mondial, iar colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, primul ofițer român căzut în conflict, a murit aici.

În anii ’70, Fundata avea circa 1.300 de locuitori, dar vara numărul acestora se dubla datorită turiștilor. Localnicii trăiau din păstorit și muncă forestieră, însă turismul a schimbat treptat fața satului: peste 40 de camere au fost puse la dispoziția vizitatorilor dornici să descopere frumusețile Parcului Național Piatra Craiului. Revista România pitorească nota: „Vara, puteți aduna lumânărică, mușețel, sunătoare, coada-șoricelului, cu care se doftoricesc oamenii și vitele din Fundata. Sau faceți o cură de lactate pe la multele stâne dimprejur. În afară de munți, Fundata mai are două peșteri și un lac fără fund în pădure”.

Prin ordinul Ministerului Turismului din 1973, Fundata, Fundățica și Șirnea au fost incluse pe lista localităților turistice, alături de sate precum Rășinari (Sibiu), Tismana (Gorj) sau Vaideeni (Vâlcea).

Vadu Dobrii – satul pădurenilor cu funicular de 40 km și aer de legendă

În vestul țării, Munții Poiana Ruscă ascund Vadu Dobrii, cel mai înalt sat al pădurenilor, cocoțat la aproape 1.380 de metri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul avea aproape 100 de gospodării și era conectat la Uzinele de Fier din Hunedoara și minele de la Ghelari printr-o rețea de funiculare de peste 40 de kilometri – cea mai lungă din Europa la acea vreme. În apropiere funcționau exploatări forestiere și cărbunării care produceau mangal pentru uzinele Hunedoarei.

Vadu Dobrii a fost și loc de refugiu pentru familiile înstărite din Banat, care urcau aici pentru aerul curat al munților. Publicistul Ion Mehedințeanu descria, în 1928: „Aici, în vârful munților Dobrii, la aproape 1.380 de metri altitudine, oamenii trăiesc ca sălbaticii. Aici nu străbat ziarele și, la drept vorbind, nu știu dacă cinci la sută dintre ei știu să citească. În republica aceasta a singurătății, ei trăiesc cu obiceiurile, cu portul și cu munca moștenită de acum sute de ani. Până aici la ei n-a putut pătrunde nimic din ce au orașele noastre de azi, ba nici chiar din ce au satele de la șes. Întreaga îmbrăcăminte, precum și hrana, sunt produsul muncii lor proprii”.

După Al Doilea Război Mondial, existența unei mine de fier și a unei unități militare a scos temporar satul din izolare, iar în trecut aici a funcționat și o tabără școlară. Totuși, lipsa drumurilor bune și clima aspră au dus la depopularea așezării, care astăzi mai numără doar câteva familii.

Moții din Apuseni și Peștera Scărișoara – între tradiție și misterul ghețarului subteran

Munții Apuseni, răsfirați pe teritoriul județelor Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara, sunt locuiți de moți, oamenii munților, care și-au ridicat gospodăriile în locuri izolate, aproape de pășuni și izvoare. În comuna Gârda de Sus, satele Ghețari, Ocoale și Mununa se întind pe culmi carstice la peste 1.200 de metri, iar cătunul Poiana Călineasa, considerat „reședința” de vară a moților, ajunge la aproape 1.400 de metri altitudine.

Numele comunei Gârda de Sus, formată din 16 sate, vine de la „gârde”, micile cascade formate pe râuri după prăbușirea copacilor. Zona face parte din Parcul Natural Apuseni, iar cel mai cunoscut obiectiv turistic este Peștera Scărișoara, care adăpostește un bloc de gheață de circa 130.000 de metri cubi – cel mai mare ghețar subteran din România. Peștera, situată la 1.165 de metri altitudine, are o lungime de 720 de metri și o adâncime de 100 de metri, fiind declarată monument al naturii încă din 1938. Traseul turistic include un aven vertical de peste 50 de metri, echipat cu scări metalice pentru accesul vizitatorilor.

Localnicii au folosit gheața și apa din ghețar cu mult înainte ca acesta să devină atracție turistică. De la mijlocul secolului al XIX-lea, Peștera Scărișoara a atras tot mai mulți călători, fiind amenajată pentru vizitare cu scări de lemn și, ulterior, metalice. Pentru cei care vor să descopere și alte destinații montane spectaculoase, recomandăm și articolul nostru despre cele mai frumoase trasee de drumeție din Munții Făgăraș.