Parcul Sub Arini, unul dintre simbolurile Sibiului încă din 1856, a devenit subiect de dispută între administrația locală și o parte a societății civile. Primăria Sibiu a lansat o licitație de peste 34 de milioane de lei pentru modernizarea parcului, însă reprezentanții unui grup de inițiativă sunt de părere că lucrările ar putea afecta grav cei peste 200.000 de metri pătrați de spațiu verde.
Documentația tehnică scoasă la licitație de către municipalitate prevede o transformare radicală a celor peste 200.000 de metri pătrați ai parcului, vizând în special reabilitarea aleilor și separarea fluxurilor de circulație pietonală și velo. Planul include însă și elemente de construcție masivă care au ridicat numeroase semne de întrebare, precum ridicarea unui amfiteatru în aer liber și construirea unei pergole din beton armat și lemn, decorată cu piatră de râu.
Pe lângă refacerea scărilor din beton și a tunelurilor existente, proiectul introduce elemente noi de divertisment, printre care un iaz artificial cu rol de ecologizare amplasat lângă pârâul Trinkbach și un portal decorativ descris ca fiind „instagramabil”.
Află mai multe- Modernizarea Parcului Sub Arini, în linie dreaptă: primăria scoate la licitație lucrările în valoare de 34 milioane lei
S-a lansat petiția „Sibiul spune NU betoanelor”
Reacția societății civile a fost promptă, Chirciu Adrian-Marian fiind vocea care a coalizat nemulțumirea sibienilor prin lansarea petiției online pe 7 mai. Adrian explică faptul că acest demers este unul colectiv și organic, născut din nevoia de a proteja identitatea orașului:
„Răspund în numele unui grup tot mai numeros de cetățeni ai Sibiului care s-au unit organic în ultima perioadă. Eu sunt doar cel care a pus textul online, dar în spatele acestui demers se află un grup de inițiativă format din zeci de sibieni activi: tineri, părinți, pensionari care de asemenea sunt și semnatari ai unei petiții fizice.
Mai important decât numărul nostru din grupul de bază este faptul că reprezentăm vocea miilor de sibieni care iubesc Parcul Sub Arini pentru ce este el acum: un monument al naturii, nu un „șantier tehnologizat”.”
Lansată pe 7 mai, petiția online a strâns până în după-amiaza zilei de 12 mai 2026, 121 semnături.
,,Inițiativa a pornit dintr-o stare de șoc și indignare”
Motivul principal al revoltei este viteza cu care s-au luat deciziile, fără ca cetățenii să fie cu adevărat implicați în procesul decizional:
„Sincer, inițiativa a pornit dintr-o stare de șoc și indignare. Nu a fost un proces pe care să-l fi urmărit gradual, pentru că transparența din partea autorităților a lipsit aproape cu desăvârșire. „Scânteia” reală a apărut chiar acum, în luna mai, după ce am aflat aproape din întâmplare că Primăria a semnat deja contractul de finanțare. Văzând că parcursul administrativ este unul forțat, fără o consultare reală și fără a analiza „Alternativa Zero” (varianta întreținerii de bun-simț fără intervenții invazive, și cu o consultare a cetățenilor), am realizat brusc că, în timp ce noi ne plimbam liniștiți prin parc, s-au aprobat în spatele ușilor închise intervenții brutale: un amfiteatru de beton, un iaz artificial cu pompe, o rețea digitală și multe alte modificări care vor distruge peisajul natural și care nu au ce căuta într-un monument al naturii.
Așa că am decis că este datoria noastră să acționăm. Pe 7 mai am lansat petiția ,,Salvați Parcul Sub Arini: Sibiul spune NU betoanelor!” .Este un răspuns direct la accelerarea procedurilor din aprilie. Nu vrem să blocăm dezvoltarea Sibiului, ci să salvăm Parcul Sub Arini de la artificializare.”
Autointitulat ,,Grupul de Inițiativă Civică”, a formulat o poziție tranșantă în textul petiției, subliniind că nu vor accepta niciun compromis care să afecteze ecosistemul:
„Ne exprimăm pe această cale DEZACORDUL TOTAL, FERM ȘI NENEGOCIABIL față de proiectul de „modernizare” a Parcului Sub Arini propus de Primăria Sibiu. Astăzi tragem o linie roșie: Nu acceptăm compromisuri!
Refuzăm transformarea naturii într-un parc de distracții artificial. Refuzăm să lăsăm utilajele grele să mutileze aleile, ecosistemul și spațiile verzi pe care am crescut. Refuzăm să negociem aerul pe care îl respirăm și sănătatea copiilor noștri pentru niște indicatori tehnico-economici. Sibiul nu are nevoie de mai mult ciment, are nevoie ca natura să fie lăsată în pace!”
Dincolo de strângerea de semnături, demersul grupului de inițiativă condus de Adrian Chirciu a trecut la nivelul următor: o Plângere Prealabilă oficială înregistrată la Primăria Sibiu.
,,Un parc nu înseamnă doar alei și plante”
Arhitectul Lucian Alexandru Găvozdea, care s-a întâlnit cu sibienii direct în parc pe 10 mai, a încercat să găsească o cale prin care proiectul să poată fi salvat prin dialog și expertiză:
„Un parc înseamnă mult mai mult decât vegetație și alei. E parte din viața unui oraș: locul unde ieșim la plimbare, unde ne liniștim, unde ne întâlnim cu oamenii apropiați și unde se adună, fără să ne dăm seama, o parte din memoria noastră de zi cu zi.
Cred că uneori uităm că un parc nu înseamnă doar alei și plante. Înseamnă amintiri, liniște, întâlniri, rutinile noastre mici de fiecare zi. Am criticat proiectul pentru Parcul Sub Arini. Dar nu ne-am oprit la asta. Ne-am întâlnit cu Primăria și am venit cu soluții concrete. Proiectul poate fi îmbunătățit fără să fie blocat, dacă lucrăm împreună. E o responsabilitate față de oraș.”
